Acordul este rezultatul unor negocieri de un an intre guvernul de centru-dreapta proausteritate si sindicate, care i s-au impotrivit.

Executivul, care crede in oportunitatea unei 'devalorizari interne', cauta sa relanseze aceasta economie a zonei euro in criza, care a resimtit puternic dificultatile exportatorilor sai.

“Cred ca va fi de o mare importanta pentru obiectivul nostru sa cream 110.000 de locuri de munca si sa aducem rata locurilor de munca la 72 %, fata de 68,5 % in prezent”, a afirmat premierul centrist, Juha Sipila, in cursul unei conferinte de presa la Helsinki.

Circa 87 % dintre salariatii finlandezi vor trebui sa munceasca 24 de ore (adica trei zile) in plus pe an, fara a le fi retribuite. Sindicatele au acceptat, de asemenea, inghetarea salariilor timp de un an.

In fine, salariatii vor trebui sa suporte majorarea cotizatiilor sociale, iar salariul - in cursul concediilor platite in sectorul public - va fi redus cu 30 % pana in 2019. Un functionar public care castiga 3.000 de euro lunar va trebui sa accepte diminuarea salariului cu 4,5 %, adica cu 1.700 euro anual.

Guvernul a promis sa compenseze toate aceste masuri prin reduceri de impozite.

Potrivit Bancii Finlandei, tara ar trebui sa-si amelioreze competitivitatea cu 10 % si sa se apropie de cea a principalelor sale rivale, Suedia si Germania.

Potrivit Ministerului Finantelor, Finlanda poate spera la crearea a 35.000 de locuri de munca pana in 2020, in timp ce alte estimari considera ca acestea vor fi mult mai putine. Tara are in prezent 264.000 de someri.

Finlanda a traversat patru ani de recesiune si de cvasistagnare economica, care au facut somajul sa creasca pana la 9,5 % in vara anului 2015, cel mai inalt nivel al sau dupa 2000.