Exodul populației dintr-una dintre cele mai bogate țări din lume. Statele vecine nu mai fac față valului de imigranți. Tensiuni și ciocniri violente la granițe
Venezuela, imigranti
Zeci de mii de venezueleni s-au refugiat în Brazilia și în țările vecine, în ultimii ani, din cauza crizei politice, economice şi sociale cu care se confruntă ţara lor, iar afluxul mare de imigranți a generat tensiuni și ciocniri violente cu localnicii.
Guvernul brazilian a dispus duminică trimiterea de trupe la graniţa cu Venezuela după ciocniri între populaţia locală şi migranţi, episoade care se înmulţesc în regiune odată cu exodul venezuelenilor şi nicaraguanilor care îşi părăsesc ţara în criză, relatează AFP, preluată de Agerpres.
În primul semestru, aproximativ 56.740 de venezueleni au încercat să-şi regularizeze situaţia în Brazilia pentru a obţine drept de azil sau de sejur provizoriu.
Brazilia a anunţat marţi că peste 1.000 de venezueleni care se află în statul Roraima, la graniţa cu Venezuela, vor fi transferaţi în alte oraşe în urma unor ciocniri violente.
Furtul şi agresarea unui comerciant, atribuite venezuelenilor, au provocat ciocnirile. Zeci de oameni din această localitate cu 12. 000 de locuitori, unde trăiesc 1.000 de migranţi pe străzi, au distrus cele două importante tabere improvizate şi au ars lucrurile migranţilor. Au fost trase focuri de armă şi magazinele au fost închise.
O reprezentantă a guvernului, Viviane Esse, a explicat presei din Boa Vista, capitala statului Roraima, că “procesul de distribuire” spre interiorul Braziliei a migranţilor venezueleni va începe la sfârşitul lunii august, fără a specifica oraşele de destinaţie.
Esse a făcut parte din comisia interministerială care s-a deplasat marţi în oraşul de frontieră Paracaima, unde au avut loc sâmbătă ciocniri violente între populaţia locală şi refugiaţi venezueleni.
De la începutul anului, 820 de venezueleni au fost transferaţi spre alte oraşe din Brazilia, ca Sao Paulo (sud-est) şi Manaus (nord), în cadrul unui plan guvernamental care a vizat decongestionarea statului Roraima.
După ciocnirile care au avut loc la Paracaima, cel puţin 1.200 de refugiaţi venezueleni au revenit în ţara lor, de unde au fugit din cauza crizei economice, politice şi sociale profunde.
Tensiunea este vizibilă în oraşul de frontieră Paracaima de la incidentele din weekend, chiar dacă nu s-a mai înregistrat niciun incident. Marţi, 60 dintre cei 120 de membri ai Forţei Naţionale au sosit în zonă.
Pacaraima resimte puternic impactul acestei migraţii. Populaţia sa a crescut cu 10% în ultimii trei ani, de la izbucnirea crizei din Venezuela.
Tensiunile migratorii sunt în creştere şi în alte ţări din America Latină. Ecuadorul a invitat, marţi, miniştrii de externe din 13 state din regiune, între care Venezuela, la o reuniune pentru a discuta fluxul semnificativ de migranţi care fug din această ţară în criză.
Argentina atacă Venezuela la Curtea Penală de la Haga pentru crime împotriva umanităţii
Preşedintele Argentinei, Mauricio Macri, intenţionează să atace guvernul din Venezuela la Curtea Penală Internaţională (CPI) de la Haga pentru presupuse crime împotriva umanităţii, conform unui interviu difuzat de CNN.
Macri a spus că va încerca să depună plângere la CPI împotriva guvernului venezuelean condus de preşedintele socialist Nicolas Maduro "în următoarele săptămâni" şi că are sprijinul preşedinţilor din Columbia, Chile şi Paraguay.
"Pentru mine, nu există niciun dubiu: în Venezuela, drepturile omului sunt sistematic încălcate prin anihilarea opoziţiei şi a tuturor. Există un sentiment tot mai pronunţat că trebuie să acţionăm mai ferm", a spus el, conform transcrierii interviului publicată în Nuevo Herald din Miami, unde jurnalistul CNN Andrés Oppenheimer, care a realizat interviul, are o rubrică.
"Maduro nu s-a schimbat deloc. Nu sunt optimist pe termen scurt în legătură cu ce se va întâmpla în Venezuela", a adăugat Macri.
În contextul în care zeci de mii de venezueleni au plecat în ţările vecine, au apărut proteste anti-imigranţi în Brazilia, iar Ecuador şi Peru au luat măsuri pentru consolidarea graniţelor.
Agenţia ONU pentru drepturile omului a trimis deja un raport privind Venezuela către CPI, al cărei procuror a deschis o anchetă preliminară privind presupuse încălcări ale drepturilor omului în februarie.
Raportul preciza că forţele de securitate din Venezuela suspectate de uciderea a sute de demonstranţi şi presupuşi infractori începând din 2015 se bucură de imunitate în faţa procurorilor, indicând că statul de drept este 'practic absent' în această ţară membră a OPEC.
Venezuela stă pe cea mai mare rezervă de petrol a lumii
Venezuela a fost cândva cea mai bogată țară din America Latină. Stă pe cea mai mare revervă mondială de petrol, ceea ce, în mod normal, ar reprezenta incontestabil o sursă de bani. În prezent, însă, Guvernul nu mai are bani, prețurile expodează de la o zi la altă și nimeni nu știe cât de rău vor evolua lucrurile în continuare.
În anii ’90, Venezuela era o putere pe continent, însă de-a lungul anilor, inegalitatea a început să se accentueze. A apărut o clasa mică și foarte bogată, care controla tot, în timp ce restul populației devenea din ce în ce mai saracă.
Țara s-a întors către socialism în 1999, când l-a ales pe Hugo Chavez președinte. Un dictator provocator care a tăiat relațiile cu Statele Unite și le-a dezvoltat pe cele cu Rusia și China, de la care a împrumutat miliarde de dolari. Chavez a condus țară până la moartea sa, în 2013, și încă este văzut că un erou de către populația săracă a țării.
Dar guvernul său nu a făcut altceva decât să cheltuiască în neștire bani pe programe de bunăstare și a fixat prețurile pentru orice. A naționalizat fermele de legume, apoi le-a abandonat, astfel încât țara a devenit dependență de banii proveniți din vânzările de petrol pe care le făcea peste granițe.
Inainte să moară de cancer, Chavez l-a ales pe Nicolas Maduro să-i succeadă la conducerea țării. Iar Maduro a continuat regimul strict instituit de Chavez. Administrația sa a renunțat și să mai publice date statistice cu indicii macroeconomici, inclusiv creșterea economică și inflație. A luat mită miliarde de dolari de la dezvoltatori imobiliari ca să aprobe diferite proiecte imobiliare mamut și a făcut datorii care sunt imposibil de achitat.
Pe acelasi subiect: