Potrivit lui Alejandro Werner, economist în cadrul FMI, inflația va ajunge la 1.000.000% în 2018 în această țară membră OPEC, ceea ce va pune Venezuela pe primele locuri într-un clasament al celor mai notorii cazuri de hiperinflație din istorie.

Într-o postare pe blogul Fondului Monetar Internațional, Werner mai spune că economia Venezuelei se va contracta cu 18% în acest an, acesta fiind al treilea declin consecutiv cu două cifre din ultimii ani.

În acelși timp, analistul Fondului anticipează că efectele crizei economice și sociale din Venezuela se vor resimți și în țările vecine, care deja au preluat mii de imigranți venezueleni săraci.  

Prognoza FMI diferă semnificativ de cea anterioară, când instituția internațională estima o inflație de 13.000% pentru țara din America Latină.

Guvernul de la Caracas nu a mai publicat date oficile despre inflație, lăsându-i pe analiști să speculeze. Deși prețurile cresc într-un ritm amețitor de ani de zile în Venezuela, în acest an inflația a depășit orice așteptare, iar prețurile au crescut și cu 50% pe lună.

Potrivit datelor publicate de Opoziție, rata inflației în iunie a fost de 128,4% comparativ cu luna anterioară, iar prețurile au crescut cu 3% în fiecare zi.

Președintele socialist al Venezuelei, Nicolas Maduro, dă vina pentru colapsul economic din țara sa pe “războiul economic” condus de SUA și pe sancțiunile internaționale.

Guvernul său plănuiește o denominare a monedei naționale care va fi aplicată din 4 august, prin tăierea a trei zerouri, dar analiștii economci consideră că băncile nu sunt pregătite încă pentru noile bancnote.

Dacă previziunile FMI se dovedesc a fi corecte, situația din Venezuela va fi asemănătoare cu cea din Republica de la Weimar (numele Germaniei după primul Război Mondial Mondial, până la venirea lui Hitler la putere), când oamenii cărau bancnotele cu roaba când mergeau la cumpărături. Din fericire pentru venezueleni, ei pot folosi cardul chiar și pentru cele mai mici cumpărături.

Potrivit unei analize realizate de Johns Hopkins University din SUA, cazurile extreme de hiperinflație din istorie s-au înregistrat în Ungaria, imediat după cel de-Al Doilea Război Mondial, când prețurile se dublau la fiecare 14 ore, în Zimbabwe, în urmă cu zece ani, și în Serbia, în 1989.

Economiștii spun că perioadele de hiperinflație nu durează mult, deși în Grecia, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, și în Nicaragua, în anii ’80, prețurile au crescut cu mai mult de 50% pe lună timp de câțiva ani.

Săraca țară bogată

Venezuela a fost cândva cea mai bogată țară din America Latină și se ridică o întrebare legitimă: cum a ajuns în această situație din care nu se știe dacă mai iese?

Pusă în dificultate de căderea prețului la petrol — resursă care îi furnizează 96% din valută — și sancționată de agențiile de rating, Venezuela este constrânsă să-și restructureze datoria externă, estimată de unii experți la 150 miliarde de dolari, în timp ce populația suferă de pe urma unei grave penurii de alimente și medicamente, în lipsa banilor pentru importuri.

Țara din America Latină stă pe cea mai mare reverva mondială de petrol, ceea ce, în mod normal, ar reprezenta incontestabil o sursă de bani. În prezent, însă, Guvernul nu mai are bani, prețurile expodează de la o zi la altă și nimeni nu știe cât de rău vor evolua lucrurile în continuare.

În anii ’90, Venezuela era o putere pe continent, însă de-a lungul anilor, inegalitatea a început să se accentueze. A apărut o clasa mică și foarte bogată, care controla tot, în timp ce restul populației devenea din ce în ce mai saracă.

Țara s-a întors către socialism în 1999, când l-a ales pe Hugo Chavez președinte. Un dictator provocator care a tăiat relațiile cu Statele Unite și le-a dezvoltat pe cele cu Rusia și China, de la care a împrumutat miliarde de dolari. Chavez a condus țara până la moartea sa, în 2013, și încă este văzut că un erou de către populația săracă a țării.

Dar guvernul său nu a făcut altceva decât să cheltuiască în neștire bani pe programe de bunăstare și a fixat prețurile pentru orice. A naționalizat fermele de legume, apoi le-a abandonat, astfel încât țara a devenit dependentă de banii proveniți din vânzările de petrol pe care le făcea peste granițe. Odată cu sancțiunile internaționale, țara nu a mai putut exporta petrol, iar acest lucru a declansat criza.

Inainte să moară de cancer, Chavez l-a ales pe Nicolas Maduro să-i succeadă la conducerea țării. Iar Maduro a continuat regimul strict instituit de Chavez. Administrația sa a renunțat și să mai publice date statistice cu indicii macroeconomici, inclusiv creșterea economică și inflația. A luat mită miliarde de dolari de la dezvoltatori imobiliari ca să aprobe diferite proiecte imobiliare mamut și a făcut datorii care sunt imposibil de achitat.