„Datoriile care insumeaza 130% din PIB-ul Italiei si ajung la 170% din PIB-ul Greciei reprezinta cel mai clar semn ca urmeaza un dezastru financiar”, a declarat Charles Wyplosz, profesor la Universitatea din Geneva.

„Politicienii de astazi cred ca criza s-a terminat si nu vor sa mai auda nimic legat de asta, dar nu s-au rezolvat problemele de baza ale uniunii fiscale si datoriilor publice”, a adaugat profesor in cadrul conferintei Euromoney din Germania, eveniment ce are loc anual.

Seful Ministerului de Finante al Germaniei, Ludger Schuknecht, a insistat ca tarile indatorate din uniunea monetara isi revin din punct de vedere financiar, ducand la bun sfarsit programul international de ajutor convenit cu Fondul Monetar International. „Nu exista nevoie de vreo schimbare majora in politica. S-au implementat cele mai bune strategii. Acum urmarim reducerea datoriilor publice”, precizeaza el, citat de The Telegraph.

Schuknecht, seful programului anti-criza din zona euro, sustine ca sectorul bancar din Europa ar putea avea nevoie de cateva politici de stimulare, dar cam atat: „Exista cateva pierderi, dar le tinem sub control.”

Optimismul neamtului nu este insa impartasit cu economistii straini care au participat la eveniment. Charles Dallara, fost sef al Institutului International pentru Finante si sef de negocieri pentru bancile globale privind restructurarea datoriilor Greciei, considera ca s-au luat prea putine masuri pentru a repune pe picioare economiile din zobna euro. „N-ar trebui sa ne mai lasam distrasi de ce se intampla pe pietele financiare si sa privim spre Italia si Spania. Recuperarea este atat de lenta si de dureroasa incat va fi o provocare pentru guvernele democratice”, adauga analistul.

„Nu s-au luat suficiente reforme structurale. Creditarea continua sa faca gauri in inima zonei euro. Avem nevoie de un efort colectiv pentru a ne recapata increderea, trebuie sa adoptam un nou pachet fiscal de masuri si sa punem capat austeritatii”, spune Dallara.

Benn Steil, din cadrul Consiliului al Relatiilor Externe, a declarat ca Germania a refuzat sa permita Fondului de Salvare din Zona Euro (ESM) sa recapitalizeze bancile, ceea ce inseamna ca nu va mai exista vreo portita de scapare in prevenirea problemelor daca bancile europene nu trec testele de stres din acest an, asa cum economistii se asteapta sa se intample.

Desi Steil n-a facut referire la anumite tari din Europa, exista ingrijorari cu privire la Irlanda, Portugalia, Spania si Italia, care ar putea pica testele de stres, avand in vedere marjele ridicate ale imprumuturilor neperformante pe care le inregistreaza.  

„Germania si statele creditoare vor trebui sa decida daca vor accepta sau nu transferurile fiscale sau daca va fi mai bine sa lase statele din zona euro sa se descurce singure”, adauga Steil.

Michael Burda, profesor la Universitatea Humbolt din Berlin, spune ca cea mai mare problema a zonei euro consta in surplusul de cont curent al Germaniei – peste 6% din PIB – si stagnarea salariilor timp de un deceniu. „Germania trebuie sa devina mai putin competitiva sau zona euro nu va supravietui. Nu poti sa continui sa tot economisesti, sa acumulezi mereu. Germania trebuie sa-si multumeasca cetatenii marindu-le salariile”, a punctat Burda.