"Sunt extrem de fericit ca autoritatile din zona euro au găsit o solutie viabila. Cred ca aceasta solutie pastreaza responsabilitatile guvernelor", a spus presedintele Bancii Centrale Europene (BCE), Jean-Claude Trichet.

Culmea este ca, oficial, Atena trimitea la Bruxelles date economice care aratau ca fotografiile din insulele de la Marea Adriatica. Totul era senin si atat de frumos mintit, incat chiar parea real. Abia anul acesta pestele grec s-a stricat si a inceput sa miroasa pana la Bruxelles, unde Comisia Europeana a constatat un deficit de 12,7% din PIB in loc de 3%, asa cum era de asteptat.

Poate va intrebati cum s-a ajuns la asta? Simplu! Oricine a fost in Grecia stie clar ca daca cereai sa ti se taie factura si chitanta pentru ce cumparai, ti se trantea usa in nas sau ti se spunea ca esti nebun. De asemenea, acolo rar se gasesc comercianti care accepta plata cu cardul. Cu alte cuvinte, fiecare cetatean a furat de la stat cat a fost lasat sa fure – pentru ca nici statul nu s-a sinchisit sa il puna sa plateasca darile.

Cine a avut de castigat si cine plateste acum

In primul rand politicienii si bogatasii. Primii pentru ca luau voturile, iar cei din urma pentru ca faceau speculatii si afaceri nestingheriti. Era un paradis fiscal. De platit vor plati tot grecii pentru ca si-au furat singuri caciula. Dar odata cu ei, platesc si restul europenilor. Asta pentru ca orice ajutor comunitar vor primi elenii, bani vin de la fiecare dintre noi. Si mai mult decat atat stabilitatea zonei euro a fost pusa la indoiala si acum traverseaza cea mai grava criza de la infiintarea sa in urma cu 11 ani. De la inceputul crizei din Grecia moneda euro s-a devalorizat puternic fata de dolarul american si francul elevetian.Ceea ce pentru europeanul de rand a insemnat ca a pierdut bani, iar importurile din SUA, de exmplu,s-au scumpit.

De ce ies oamenii in strada

Guvernul a fost presat sa ia masuri foarte dure, de austeritate. Planul iesirii din criza inseamna o economie de 4,8 miliarde de euro, aduse la buget. Dar cu ce pret? A crescut TVA-ul, s-au redus salariile si au inghetat pensiilor. Imediat oamenii au iesit in strada protestand violent si paralizand transporturile, serviciile si industria.

Sistemul privat a reactionat la fel, lasand tara intr-un haos economic si social de 24 de ore. Avioanele grecesti nu au decolat, scolile au fost inchise. Pana si ruinele de pe Acropole au fost inchise pentru turisti.

Care este rezolvarea

Planul guvernului elen este unul bun, spun organismele internationale. Tebuie doar respectat, iar premierul George Papandreou nu a raspuns pana acum presiunii sociale si pare ca isi va vedea de treaba in continuare, reformand sistemul fiscal si eradicand birocratia. Ramane de vazut cand vor aparea primele rezultate si ce vor arata ele.

Cronologia caderii unui imperiu

In primele saptamani ale anului 2010, s-a resimtit panica provocata de datoria nationala extrem de mare. Angela Merkel, cancelarul Germaniei, alaturi de alti politicieni, au incercat sa atribuie o parte din vina fondurilor speculative si altor speculatori sustinand ca “institutiile care se bazeaza pe fondurile publice, profita de criza din Grecia si cea de pretutindeni”.

Pe 23 aprilie 2010, guvernul elen a cerut ca pachetul de salvare de la UE si FMI (constituit practic din imprumuturi cu dobanzi ridicate) sa fie activat. FMI era pregatit sa reactioneze prompt la aceasta cerere, ca drept urmare, valoarea initiala a imprumutului catre Grecia a fost de 45 miliarde de euro, iar prima transa a acoperit titluri de stat grecesti in valoare de 8.5 miliarde de euro.

Pe 27 aprilie 2010, conform Standard & Poor`s, gradul datoriei Greciei a fost scazut la BB+ ("statut junk") pe fondul temerilor de neindeplinire a obligatiilor de catre guvernul grec. Randamentul Standard & Poor`s estimeaza ca in eventualitatea unui esec, investitorii vor pierde intre 30% si 50% din bani. In urma acestui anunt, pietele bursiere din intreaga lume si a monedei euro au cazut.

La inceputul lunii mai, au fost propuse o serie de masuri de austeritate pentru statul elen. Aceste propuneri au ajutat la convingerea Germaniei, ultima ramasa in picioare, sa cada de acord asupra unui pachet de imprumut de tip EU/FMI mai mare, in valoare de 110 miliarde de euro, pe o durata de 3 ani (cu o dobanda relativa ridicata de 5% pentru imprumutul principal, oferit de UE).

Pe 5 mai insa, grecii au intrat in greva, ca reactie la noile planuri de micsorare a cheltuielor si de majorare a taxelor. Protestele s-au extins in intreaga tara si au devenit agresive in Atena, unde trei oameni au fost omorati.

Revizuirea din noiembrie 2010 a deficitului si datoriilor din 2009 au facut ca indeplinirea obiectivelor din 2010 sa reprezinta o sarcina si mai greu de realizat, iar semnele prevesteau o criza si mai puternica decat se preconiza.

Creditorii Japoniei, Italiei si Belgiei sunt in principal institutii interne, dar Grecia si Portugalia au mare parte din datorii in maini straine, fapt care, in viziunea unor analisti, e foarte greu de suportat. Grecia, Portugalia si Spania au o “problema de credibilitate”, pentru ca le lipseste capacitatea de plata, cauzata de rata scazuta de crestere, iar deficitul ridicat duce la mai putine investitii straine.

Rezultatele unui sondaj realizat pe 18 mai 2011 a aratat ca 62% dintre cei chestionati erau de parere ca semnarea memorandumului FMI a fost o decizie proasta pentru statul elen, iar 80% dintre respondenti nu aveau incredere ca ministrul finantelor, Giorgos Papakonstantinou, putea manevra criza prin care trecea Grecia. Cei mai multi greci se aratau inspaimantati de somaj (97%), saracie (93%) si de inchiderea propriilor afaceri (92%). Din 17 iunie, Papakonstantinou a fost inlocuit de Evangelos Venizelos.

In urma unui audit bilateral intre UE si Fondul Monetar Interntional, s-au cerut noi masuri de austeritate. Standard & Poor`s declara pe 13 iunie ca statutul datoriei grecesti se situa la nivelul CCC, cel mai scazut rating din lume. Dupa ce majoritatea partidelor politice nu a reusit sa ajunga la un punct comun in privinta masurilor necesare in vederea obtinerii unui nou “pachet salvator”, starea Greciei s-a agravat. Tot mai multe revolte au inceput sa aiba loc, culminand in final cu o greva generala. George Papandreou a propus reorganizarea cabinetului si a cerut un vot de incredere din partea Parlamentului European. Criza a provocat valuri in jurul lumii, iar bursele au avut pierderi majore.

Unii experti sunt de parere ca singura solutie care ar putea salva statul elen o detine Uniunea Europeana, care ar putea manevra intrarea in default a Greciei, lucru care i-ar permite acesteia din urma sa revina la moneda nationala, drachma, situata, de altfel, la o rata destul de scazuta. Economistii care favorizeaza aceasta abordare cred ca daca se intarzie mai mult in luarea aceastei decizii, tarile UE care au imprumutat bani si mai ales tarile vecine vor avea de suferit.