"Cutremur" in Slimlandia. Cum a pierdut al doilea cel mai bogat om al planetei peste 7 mld. dolari. Povestea unei natiuni care contribuie zilnic la averea miliardarului care poate cumpara oricand o tara
Carlos Slim, al doilea cel mai bogat om al plantei, a pierdut anul acesta peste 7 miliarde de dolari, lucru pentru care nu era recunoscut nicicum. O pierdere care "doare" serios, tinand cont ca reprezinta o suma importanta din averea sa de 77 miliarde dolari, potrivit El Financiero, citat de Busines Insider.
Dar reputatia miliardarului a fost de fapt cea mai lovita, tinand cont de faptul ca este unul dintre oamenii care practic poate cumpara orice de pe planeta, inclusiv tari.
"Dureri de cap" de miliarde de dolari
Pana de curand, renumele lui Slim ca investitor a fost fara cusur. Abilitatea sa de a transforma in avere aproape orice, de la banking, retail si companii aeriene sau miniere, de constructii, telecomunicatii sau restaurante a fost de neegalat. Ecoul pierderilor ce se aude acum este insa destul de puternic. Iar numele lui, sifonat.
Actiunile companiei Minera Frisco SAB s-au prabust cu 53% anul acesta, cea mai proasta performanta dintre cele 90 de internationale studiate de Bloomberg. A avut doar un trimestru pe profit din ultimele noua, iar in 2015, caderea de 6,7% a pretului aurului i-a dat dureri si mai mari de cap lui Slim.
Slim detine 78% din Frisco, potrivit Bloomberg, asadar este practic cel mai mare invins de pe urma prasirii actiunilor.
Laura Villanueva, analist la Monex Casa de Bolsa SA, vede si mai multi nori prin conturile Frisco, dupa ce compania se lupta si cu o datorie destul de ridicata.
Dar Frsico nu este singurul "copil" al lui Slim care i-a facut probleme.
America Movil SAB a pierdut 12%, in urma rezultatelor proaste ale monedei mexicane si a noilor reglementari impuse de autoritati.
Actiunile Grupo Financiero Inbursa SAB au picat si ele, de asemenea. Iar investitia sa de 74 millioane dolari in compani spaniola FCC pare si ea un pariu pierdut.
Putina simpatie in Slimlandia
In timp ce Slim este renumit in presa internationala atat pentru perspicacitatea sa in afaceri, dar si pentru si calitatile de filantrop, recentele esecuri nu-i vor atrage compasiunea acasa, in Mexic, o tara lovita de una dintre cele mai mari rate ale inegalitatii de pe planeta.
Poate ca Slim nu este sursa nr. 1 a acestei inegalitati, dar este cu siguranta unul dintre marii beneficiari.
Specialistul George Grayson, de la College of William & Mary in Virginia, a scris recent despre Mexic: "Din leagan si pana in mormant. Este Slimlandia. Tara este inghitita de Slim".
Slim detine controlul in cel putin 222 de companii si actiuni la un nivel mai mic in multe altele. Imperiul sau financiar are influenta in aproape orice sector al economiei Mexicului si detine 40% din tot ce e listat la Mexican Stock Exchange.
Paul Harris, The Guardian: "Detinerea holdingurilor sale este uluitoare. Este practic imposibil pentru mexicani sa nu contribuie zilnic la averea miliardarului. Se nasc in spitalele lui Slim, conduc pe asfaltul lui, fumeaza tutunul lui. Isi construiesc casele din cimentul lui Slim, mananca in restaurantele lui, vorbesc la telefoanele lui si dorm in asternuturile facute in fabricile lui. Dupa cum am scris in 'Slimlandia: Mexicul in stransoarea oligarhilor', Slim nu este singurul miliardar al tarii, mai sunt inca 15 pe lista Forbes, care anul acesta nu-l include pe fugitivul lord mexican al drogurilor, Chapo Guzman. Impreuna, acesti 16 indivizi, jumatate dintre ei actionari majoritari in fostele companii de stat, detin impreuna o avere de 144 miliarde dolari, adica echivalentul a 11,4% din PIB al Mexic de $1,26 trilioane in 2014".
Dar averea lui Slim este echivalentul a 6% din PIB-ul Mexicului. Pana si "baronii talhari" ai SUA din secolul 19 ar muri de invidie: in perioada sa de glorie, John Rockefeller inseamna doar 2.5% din PIB al Americii.
El Daily Post a scris recent ca sunt 2540 de mexicani a caror avere neta individuala ajunge la 30 milioane de dolari sau mai mult. Ar incapea in doua trenuri de metrou, dar controleaza 43% din avutia totala individuala din Mexic. Intre timp, 61 de milioane de mexicani, adica echivalentul populatiei Italiei, nu-si pot permite un trai decent. Iar prapastia dintre bogatii si saracii tarii este tot mai adanca. In 1976, o familie cu venit minim putea cumpara de patru ori mai mult ca astazi.