Săptămâna trecută, cotaţia Bitcoin a urcat până la un nivel record de 38.655 dolari, ceea ce înseamnă o creştere de peste 900% comparativ cu valoarea de 3.859 de dolari înregistrată în luna martie a anului trecut, pe măsură ce guvernele au majorat cheltuielile pentru a contracara impactul economic al coronavirusului. Această majorare a cheltuielilor a alimentat temerile privind inflaţia şi devalorizarea dolarului american.

În plus, criptomonedele câştigă teren şi în rândul investitorilor obişnuiţi, care sunt din ce în ce mai convinşi că Bitcoin va fi un activ de durată şi nu o bulă speculativă, cum se tem unii analişti şi investitori.

Dar caracterul anonim al Bitcoin a sporit temerile că ar putea fi utilizat în activităţi de spălare de bani sau alte acţiuni ilegale.

"Bitcoin este un activ extrem de speculativ, prin care s-au realizat unele afaceri haioase şi unele activităţi de spălare de bani interesante şi complet reprobabile", a declarat Christine Lagarde la o conferinţă organizată de Reuters Next, potrivit Agerpres.

Oficialul nu a furnizat exemple specifice privind cazurile de spălare de bani, dar a spus că înţelege că sunt în derulare cercetări penale privind activităţi ilegale cu Bitcoin.

Sectorul criptomonedelor încă este uşor reglementat sau nereglementat, deşi au apărut standardele globale în domenii cum ar fi combaterea spălării banilor (AML).

"Trebuie să existe reglementări, ele trebuie aplicate şi implementate la nivel global deoarece orice scăpare va fi folosită", a avertizat preşedintele Băncii Centrale Europene.

Monedele virtuale sunt o reprezentare digitală a valorii care nu este emisă sau garantată de o bancă centrală sau de o autoritate publică, nu este în mod obligatoriu legată de o monedă instituită legal şi nu deţine statutul legal de monedă sau de bani, dar este acceptată de către persoane fizice sau juridice ca mijloc de schimb şi care poate fi transferată, stocată şi tranzacţionată în mod electronic.

În prezent, în Uniunea Europeană nu există reglementări specifice cu privire la monedele digitale, deoarece acestea au fost considerate prea mici pentru a pune în pericol sistemul financiar. Însă planurile celor de la Facebook au tras un semnal de alarmă astfel că în prezent blocul comunitar vrea să determine G20 să adopte măsuri globale cu privire la criptomonede.

EY România: Dimensiunea economiei digitale locale, evaluată la peste 16 mld. euro în 2019

Piața criptomonedelor a trecut săptămâna trecută de pragul de un trilion de dolari pentru prima dată în istorie, iar Bitcoin a crescut cu aproximativ 30% de la începutul anului și cu 370% în ultimele 12 luni.

”Nu ar trebui, deci, să mire pe nimeni că Uniunea Europeană și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică își propun să reglementeze domeniul monedelor digitale, astfel încât administrațiile fiscale naționale să obțină informațiile de care au nevoie pentru stoparea pierderii de venituri, dar și pentru unificarea cadrului legal și a sancțiunilor aplicate pe baza dispozițiilor actuale. Destul de departe de datele globale, dar cu un mare potențial de creștere, dimensiunea economiei digitale locale a fost evaluată de mai mulți specialiști la peste 16 miliarde de euro în 2019, așa cum arată ultimele cifre disponibile”, explică Miruna Enache, Partener asistență fiscală și juridică, EY România.

Lipsa controlului centralizat pentru activele cripto, cvasianonimatul lor, dificultățile de evaluare, caracteristicile hibride, evoluția rapidă a tehnologiei, dar și forma pe care o pot lua monedele virtuale sunt tot atâtea provocări pentru stabilirea unor obligații fiscale. În plus, formele pentru care pot fi utilizate, atât pentru plăți, cât și în scop de investiții, îngreunează clasificarea și conformitatea fiscală potențială.

Dificultăți decurg și din necesitatea de a identifica intermediarii relevanți, evenimentul raportabil, evaluarea activelor și informațiile disponibile, printre altele. Pentru că este clar pentru toată lumea – la fel ca instrumentele financiare „tradiționale”, și veniturile obținute din cripto-active ar trebui să fie supuse impozitării. Și în cazul lor, aplicarea corectă a obligației fiscale se bazează pe o raportare adecvată și pe capacitatea administrațiilor fiscale de a avea acces la informații.

”La finalul anului trecut, Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) a publicat o prezentare generală a problemelor emergente de politică fiscală în domeniul cripto. Într-un document de 70 de pagini, OCDE subliniază unele dintre provocările cheie, inclusiv impozitarea furcilor (engl. ”hard forks”), definițiile monedei digitale, apariția monedelor stabile și a CBDC-urilor (monede digitale ale băncilor centrale, acele tipuri cu care guvernele din anumite state – China, Coreea de Sud - realizează la acest moment experiențe), finanțarea descentralizată și impozitarea veniturilor din mining”, explică reprezentanta EY România.

OCDE și Comisia Europeană vor reglementarea criptomonedelor

Printre concluziile studiului amintit, OCDE recomandă actualizarea permanentă a politicilor privind criptomonedele, inclusiv pentru asigurarea unei politici coerente cu tratamentul altor active, imobilizări necorporale și pentru a aborda evenimente impozabile majore. Sprijinirea îmbunătățirii conformității, inclusiv prin luarea în considerare a normelor simplificate privind evaluarea și pragurile de scutire pentru micii comercianți sau pentru comercianții ocazionali, este o altă recomandare a Organizației.

Tot OCDE spune că ar fi necesară alinierea tratamentului fiscal al monedelor virtuale cu alte obiective sau tendințe politice, inclusiv cu utilizarea în scădere a numerarului, care este accelerată și de pandemia COVID-19, sau cu politica de mediu, având în vedere, de exemplu, că exploatarea monedelor virtuale poate să se dovedească mare consumatoare de energie.

De cealaltă parte, și Comisia Europeană este de părere că, deși inovația tehnică poate îmbunătăți eficiența și incluziunea sistemului financiar și a economiei, cripto-activele ridică probleme cu privire la protecția consumatorilor și a investitorilor, la integritatea pieței, evaziunea fiscală, spălarea banilor și finanțarea terorismului.

”Dispozițiile existente ale Directivei 2011/16/EU privind cooperarea administrativă între statele membre, șase la număr până acum, prevăd obligația intermediarilor financiari de a raporta administrațiilor fiscale și schimbul de informații între statele membre. Pentru cripto-active și bani electronici, nu există o astfel de obligație de raportare, deoarece cripto-activele și banii electronici, precum și intermediarii relevanți pentru aceste active, nu sunt în prezent acoperiți în totalitate de directive, iar autoritățile fiscale naționale nu pot obține aceste informații. Acest lucru este deosebit de îngrijorător într-un domeniu în care toate platformele sunt digitale și, prin urmare, își mută cu ușurință activitățile între statele membre și desfășoară activități transfrontaliere. În general, nivelul transparenței fiscale este foarte scăzut mai ales pentru că această nouă tehnologie este, de asemenea, utilizată pentru a crea, păstra și transfera active fără intermediari terți”, spune Miruna Enache.

Orice reglementare va fi operată în viitor și în România, ea nu va veni pe un loc gol, pentru că și la acest moment există reguli generale de impozitare care se aplică implicit și în domeniul cripto, atât la persoane fizice, cât și la cele juridice.
În concluzie, criptomonedele vor fi ”decriptate” peste puțin timp. Este un semnal important pentru piață, care subliniază importanța pe care au început să o capete monedele digitale, cât și nevoia de stabilire a unor reguli fiscale clare, comune, ușor de înțeles și de aplicat.