"Solutia pe care am ales-o este dureroasa, dar este singura care ne permite sa ne continuam vietile fara probleme", a dat asigurari presedintele cipriot Nicos Anastasiades, subliniind asupra riscului "prabusirii" intregului sistem bancar de pe insula.

Anastasiades a anuntat ca se va adresa natiunii, duminica, pe tema planului de salvare incheiat sambata dimineata, primul in UE care implica in mare masura contributia depunatorilor.

Parlamentul, angajat intr-o cursa contra-cronometru in vederea validarii acestui acord inainte de redeschiderea bancilor marti (luni este zi de sarbatoare publica), urmeaza sa voteze acordul duminica.

Anastasidades, intors de la Bruxelles sambata seara, urma sa participe la intalniri cu liderii partidelor si sa se prezinte duminica dimineata in Parlament, care se reuneste in sedinta plenara la ora 9.30 GMT (11.30, ora Romaniei), potrivit agentiei de presa CNA.

Cu scopul de a isi reduce participarea la acest imprumut, dupa ce Nicosia a solicitat 17 miliarde de euro, creditorii i-au cerut sa instituie o taxa exceptionala, in cuantum de 6,75% asupra tuturor depozitelor bancare in valoare de pana in 100.000 de euro si de 9,9% pentru cele ce depasesc acest prag.

Aceste prelevari, menite sa colecteze 5,8 miliarde de euro, vor fi aplicate tuturor persoanelor rezidente pe insula.

Taxele pe capital si dobanzile depozitelor vor fi compensate integral, prin distribuirea de actiuni, a precizat ministrul Finantelor Michalis Sarris.

In cadrul negocierilor sale cu UE si FMI, Guvernul a fost nevoit sa cedeze, de asemenea, si in privinta altei linii rosii si sa accepte cresterea impozitelor asupra intreprinderilor.

Insula a obtinut un ajutor in valoare de zece miliarde de euro, cu o contributie din partea FMI in valoare de un miliard, potrivit unei surse diplomatice europene. La final, datoria cipriota va fi de 100% din PIB, in 2020.

Bancomatele, luate cu asalt

Imediat dupa anuntarea acordului, zeci de ciprioti si straini au incercat sa isi retraga banii de la bancomate. "Este o catastrofa", este de parere un cipriot, in varsta de 45 de ani, venit sa retraga bani. "Acest lucru ne face sa dorim o iesire din zona euro", spune altul, un pensionar.

Insa aceste retrageri nu vor impiedica prelevarea taxelor aferente conturilor, afirma Marios Skandalis, vicepresedintele Institutului Expertilor Contabili Publici din Cipru, deoarece, potrivit acestuia, sumele corespunzatoare taxelor "sunt deja blocate si nu pot fi transferate".

Directorul unei intreprinderi belgiene se declara foarte ingrijorat. "Nu stiu inca daca acest lucru afecteaza si societatea mea, dar daca masura se aplica societatilor, acest lucru inseamna faliment pentru noi", spune el.

"Situatia este grava, dar nu tragica. Nu exista motive de panica", a incercat sa ofere asigurari un purtator de cuvant al Guvernului, Christos Stylianides.

Insa deputatul Nicolas Papadopoulos, din cadrul partidului Diko (centru-dreapta), a carui conducere a sustinut alegerea lui Anastasiades, a criticat acordul, pe care l-a calificat drept un "dezastru" pentru sistemul bancar, considerat un pilon al economiei tarii. "Este un cosmar", a declarat el pentru postul de radio de stat.

Bank of Cyprus, cea mai importanta banca din tara, deosebit de afectata de criza greaca, a calificat hotararile adoptate la Bruxelles ca "dureroase si surprinzatoare", apreciind ca "perfect de inteles ca opinia publica sa fie ingrijorata".

Apeluri la manifestatii au fost lansate, in special de catre candidatul infrant in alegerile prezidentiale din februarie, George Lillikas, care a facut campanie electorala impotriva acestui plan de salvare. El a indemnat la o mobilizare marti.

Ciprul a solicitat un ajutor european in iunie 2012, dupa ce primele doua cele mai importante banci din tara, afectate de criza, au cerut Guvernului sa le salveze, in urma unor pierderi evaluate la 4,5 miliarde de dolari. Ciprul devine a cincea tara din zona euro care beneficiaza de un program de ajutor international.