La aproape noua luni dupa ce Cipru a devenit a cincea tara din zona euro care cere ajutor extern, cei mai importanti lideri ai tarilor membre s-au intalnit saptamana aceasta pentru a stabilita un plan de salvare.

Nicos Anastasiades, noul presedinte al Ciprului, a promis semnarea unui acord pana la sfarsitul lunii martie, in speranta ca va reusi ceea ce predecesorul sau comunist a dat gres. Intelegerea trebuie sa fie aprobata pana la 3 iunie, cand autoritatile de la Nicosia vor fi nevoite sa restituie un imprumut de 1,4 miliarde de euro. Asta nu este insa singura problema a micului stat. O alta datorie al Ciprului, de data asta catre guvernul de la Moscova, are termenul scadent anul viitor.

Bailout-ul curent pe care-l cere Cipru ar presupune acordarea a 10 miliarde de euro pentru salvarea bancilor, puternic afectate de criza datoriilor, si inca 6,7 miliarde pentru finantarea structurilor superioare ale tarii. Insa legaturile micii insule cu guvernul moscovit starnesc nelinisti printre potentialii sustinatori. Mai mult, analizele recente prevestesc un viitor si mai sumbru al Ciprului, in care actionarii si depozantii bancari vor suferi lovituri puternice.

Unul dintre principalele motive de ingrijorare il reprezinta eventualitatea crearii unui precedent periculos, prin atacarea deponentilor. Depozitele din bancile cipriote au pierdut in ianuarie 1,7 miliarde de euro, numai pe fondul acestor zvonuri. Inainte insa ca orice ajutor din partea zonei euro sa fie luat in discutie, Cipru trebuie sa demonstreze ca are o structura bine organizata, curatata de eventuale evaziuni fiscale.

Rusia ar putea interveni sa sprijine Ciprul, prin investitori proprii, o miscare care cu siguranta nu va fi privita cu ochi buni de Germania, Finlanda sau Olanda, state ce considera insula un paradis fiscal, unde se spala toti banii murdari ai Europei.