Decizia a fost luata sambata noaptea, la Bruxelles, dupa indelingi discutii intre ministri si memri ai Fondului Monetar International. In schimb, Ciprului i s-a cerut sa reduca defiitul bugeta, sa reglementeze sectorul bancar si sa majoreze taxele.

Bancile ciproite au fost expuse masiv la criza din Grecia, tara care la randul ei a primit de la UE si FMI doua pachete de salvare imense.

„Eurogroup a reusit sa ajunga la o intelegere cu autoritatile cipriote in legatura cu conditiile de acordare a ajutorului”, a spus seful ministrilor de Finante din zo a euro, Jeroen Dijsselbloem, dupa 10 ore de negocieri.

Ciprul a devenit, astfel, a cincea tara, dupa Grecia, Iralnda, Portugalia si Spania, care primeste sprijin financiar pentru a face fata crizei datoriilor dion zona euro.

Printr-o masura fara precedent pentru UE, ministrii de Finante ai zonei euro a fortat Cipru sa retina 10% din depozitele bancare interne, despre care se crede ca jumatate apartin cetatenilor rusi non-rezidenti. Masura ar trebui sa aduca 6 miliarde de euro la bugetul tarii, scrie Reuters.

Negocierile au fost lungi si dificile, din cauza reticentei unor tari din zona euro de a folosi banii colectati din taxele cetatenlior pentru a ajuta clientii straini ai bancilor cipriote. Multi dintre acestia sunt milionari rusi. Au existat suspiciuni legate de faptul ca banii de la UE ar putea fi folositi de acestia pentru a spala bani murdari prin bancile din Cipru.

Cipru a devenit, cu aproape un an in urma, noua amenintare pentru zona euro, dupa Grecia, din cauza dartoriei externe uriase, micul stat din Marea Mediterana avand nevoie de un ajutor aproape egal cu PIB-ul tarii.

Nicos Anastasiades, noul presedinte al Ciprului, a promis semnarea unui acord cu statele din zona euro pana la sfarsitul lunii martie, in speranta ca va reusi ceea ce predecesorul sau nu putut.

Intelegerea trebuia sa fie aprobata pana la 3 iunie, cand autoritatile de la Nicosia vor fi nevoite sa restituie un imprumut de 1,4 miliarde de euro. Asta nu este insa singura problema a micului stat. O alta datorie al Ciprului, de data asta catre guvernul de la Moscova, are termenul scadent anul viitor.

Bailout-ul pe care il cerea Cipru, presupunea acordarea a 10 miliarde de euro pentru salvarea bancilor, puternic afectate de criza datoriilor, si a inca 6,7 miliarde pentru finantarea structurilor superioare ale tarii. Statele UE s-au inteles doar asupra primei parti a pachetului de ajutor.

Legaturile micii insule cu guvernul moscovit au starnit, insa, nelinisti printre potentialii sustinatori, inca de la debutul negocierilor.

Unul dintre principalele motive de ingrijorare il reprezinta eventualitatea crearii unui precedent periculos, prin atacarea deponentilor. Depozitele din bancile cipriote au pierdut in ianuarie 1,7 miliarde de euro, numai pe fondul acestor zvonuri. Inainte de a primi banii din partea zonei euro, Cipru trebuie sa demonstreze ca are o structura bine organizata, curatata de eventuale evaziuni fiscale.

Rusia ar putea interveni sa sprijine Ciprul, prin investitori proprii, o miscare care cu siguranta nu va fi privita cu ochi buni de Germania, Finlanda sau Olanda, state ce considera insula un paradis fiscal, unde se spala toti banii murdari ai Europei.