In cel mai pesimist scenariu, in care reintroducerea controalelor la frontierele Europei va duce la majorarea preturilor produselor din import cu pana la 3%, Germania si Franta, cele mai mari economii europene, vor inregistra in perioada 2016 - 2025 costuri de pana la 235 miliarde de euro si, respectiv, 244 miliarde de euro.

In cazul unui impact minim, in care preturile produselor din import ar creste cu 1%, UE se va confrunta cu costuri de aproximativ 470 miliarde de euro in urmatorul deceniu, estimeaza Fundatia Bertelsmann. Costurile ar putea urca in UE la 1.400 de miliarde de euro (sau 10% din PIB) in cel mai rau scenariu.

Pe langa lovitura de imagine data Europei, colapsul spatiului Schengen va duce la cresterea perioadelor de timp necesare transportarii marfurilor in regiune, ceea ce va spori costurile pentru companii si consumatori.

Colapsul spatiului Schengen, combinat cu efectele incetinirii Chinei si problemele din SUA, ar majora costurile pentru statele din afara zonei la o suma cuprinsa intre 91 si 280 de miliarde de euro, in perioada 2016 si 2025, conform studiului.

Luna trecuta, Organizatia Internationala pentru Migratie (OIM) a anuntat ca numarul imigrantilor si refugiatilor ajunsi in Europa pe mare in primele sase saptamani ale anului este de 10 ori mai mare decat cel din perioada similara a anului trecut.

Seful Opel: Dezmembrarea spatiului Schengen ar fi ingrozitoare

Industria auto neprofitabila este vulnerabila la orice inasprire a controalelor la frontierele statelor europene, pe fondul crizei refugiatilor din regiune, au avertizat miercuri sefii Opel, Ford Europe si Daimler, prezenti la Salonul Auto de la Geneva.

Perspectiva colapsului spatiului Schengen - zona de libera circulatie din Europa - ii ingrijoreaza pe directorii generali ai celor trei producatori auto deoarece inasprirea controalelor de frontiera ar putea de asemenea afecta traficul de bunuri.

"Dezmembrarea spatiului Schengen ar fi ingrozitoare pentru noi", le-a declarat jurnalistilor seful Opel, Karl-Thomas Neumann. Acesta a adaugat ca Opel depinde de transportul neingradit de bunuri si componente de la fabricile din Germania, Spania, Polonia, Marea Britanie si Italia.

Opel, divizia europeana a companiei General Motors din SUA, vrea sa revina pe profit in 2016, un obiectiv reafirmat si la Salonul Auto de la Geneva. Anul trecut, GM a raportat in Europa o pierdere ajustata inainte de taxe si dobanzi de 800 milioane de dolari, dupa pierderi de 1,4 miliarde de dolari in 2014.

Bernhard Mattes, seful operatiunilor Ford din Germania, a afirmat ca orice restrictii privind traficul de bunuri in Europa ar putea afecta semnificativ productia.

"Avem fabrici in Germania, Romania, Spania si Marea Britanie. Sistemul nostru logistic prevede livrarea la timp a produselor de care au nevoie fabricile noastre. Aceasta este baza eficientei productiei in Europa si desigur vrem sa o mentinem", a explicat Bernhard Mattes.

Daimler este deja la limita capacitatii de productie datorita cererii pentru vehiculele de lux, inclusiv noile GLC si E-Class. Componentele trebuie sa ajunga la fabrici pentru ca sistemul de productie sa functioneze adecvat, a precizat seful companiei germane, Dieter Zetsche.

Aeroporturi blocate si cheltuieli de milioane de euro pentru reconfigurarea terminalelor

O destramare a spatiului european de libera circulatie ingrijoreaza si transportatorii aerieni, care sustin ca s-ar crea aglomeratii majore pe aeroporturi si ar necesita cheltuieli de milioane de euro pentru reconfigurarea terminalelor, separate in prezent pentru zona Schengen si zonele non-Schengen, a indicat miercuri ACI Europe, asociatia aeroporturilor europene.

In spatiul Schengen exista in jur de 443 de aeroporturi, prin care tranziteaza anual circa 1,2 miliarde de pasageri, potrivit ACI Europe, din care fac parte Aena, Aeroports de Paris si Fraport.

"Impactul imediat ar fi niveluri fara precedent de aglomeratie si perturbari de trafic, cu potentiale efecte de extindere in intreaga retea de aeroporturi europene", a declarat Olivier Jankovec, directorul ACI Europe, intr-un comunicat.

Un alt efect ar fi prelungirea duratei calatoriilor, intrucat aeroporturile nu vor mai putea garanta pastrarea intervalelor dintre escale, in prezent cele mai scurte fiind de 45 de minute.

In comunicatul emis miercuri, ACI Europe face apel la mentinerea spatiului Schengen si saluta eforturile Comisiei Europene de a intari frontierele externe ale Uniunii, dar atrage atentia ca guvernele vor trebui sa asigure o prezenta suplimentara a politistilor de frontiera pe aeroporturi.

26 de state fac parte din spatiul Schengen, din care 22 sunt membre UE. Infiintat in urma cu 30 de ani, spatiul Schengen se afla sub o presiune severa din cauza emigrantilor veniti in special din Orientul Mijlociu si Africa. Pentru a contracara intrarile de emigranti pe teritoriile lor, multe state membre ale spatiului Schengen au reintrodus in ultimele luni controale la frontiere, ceea ce a provocat temeri privind colapsul intregului sistem.