Problema va fi rediscutata miercuri, la o intalnire a sefilor de guvern.

"Nu am nicio indoiala ca vom ajunge la un acord", a declarat ministrul francez de finante, Pierre Moscovici. 

Discutiile care au avut loc in Luxembourg s-au concentrat asupra situatiei din Cipru si daca modul gestionarii situatiei de acolo ar trebui sa furnizeze un tipar pentru solutionarea altor momente de criza sau daca pierderile ar trebui sa ii vizeze doar pe creditorii bancilor.

Este cunoscuta pozitia Marii Britanii in aceasta situatie, care nu doreste sa se supuna regulilor colective ale Uniunii, preferand mai degraba o anumita flexibilitate in luare deciziilor, pentru a vedea daca va pune in spatele deponentilor eventualele masuri de bailout.   

"Este in principal o problema care tine de euro si non-euro", a explicat ministrul irlandez de finante, Michael Noonan.  

Marea Britanie este una dintre cele zece tari ale Uniunii Europene care nu a adoptat moneda unica.  

De la inceputul crizei financiare, in 2008, bancile de pe intreg continentul au pompat zeci de miliarde de euro intr-un sistem bancar tot mai bolnav. In cazul Ciprului, al Spaniei si al Irlandei, bancile de stat au avut cea mai mare nevoie de ajutor. In fiecare situatie, statul a fost cel care a trebuit sa suporte factura incarcata, sporind ingrijorarea in piata ca acesta nu va mai putea in cele din urma sa faca fata pierderilor pe care trebuie sa le acopere.

Problema era agravata si de faptul ca guvernele din zona euro se bazau in principal pe propriile banci pentru a imprumuta bani, atunci cand aveau nevoie.   

Lucrurile s-au schimbat la inceputul acestui an, cand Ciprul a primit un pachet de ajutoare, totalizand un imprumut de 10 miliarde de euro, de la partenerii sai din UE si de la Fondul Monetar International. Acesta presupunea insa si o taxa pe depozitele bancare mari, precum si o reforma din temelii a sistemului, in urma careia ar trebui sa stranga 13 miliarde de euro.  La inceputul tratativelor a existat inclusiv o propunere de colectare a banilor din taxe impuse si cetatenilor care aveau depozite in banci mai mici de 100.000 euro, lucru ce a transmis o panica generala in piata si asupra caruia s-a revenit in scurt timp.   

Pe fondul acestor experiente, ministrii de finante ai UE s-au reunit pentru a trasa directii generale, care sa fie respectate in momentul ajutarii bancilor aflate in deriva. In urma discutiilor de pana acum, fondul comun va putea injecta un total de 60 miliarde de euro in acest scop, insa guvernul bancar al tarilor cu probleme, precum si creditorii si depozantii sai vor trebui sa suporte si ei o parte din povara salvarii.