Sunt români care au venit în Regatul Unit pentru că acolo au găsit perspectivele unui trai decent. Alţii au ales cetăţenia britanică din motive culturale - dragostea faţă de Shakespeare. Unii recunosc că, dacă lucrurile nu merg potrivit planului, se pot întoarce oricând acasă, în România, iar alţii ştiu foarte clar că acasă, pentru ei, este acum Marea Britanie.

Pe 1 februarie, prima zi în care, oficial, UK nu a mai fost membru UE, patru tineri români se plimbau prin parcul din faţa Parlamentului britanic care, cu o noapte în urmă, găzduise petrecerea de "despărţire", scrie Agerpres.

Valentin Lixeanu, de 27 de ani, a venit în Marea Britanie în septembrie 2018, chemat de un prieten să lucreze în construcţii. La şase luni distanţă, a venit şi soţia lui, Florentina Lixeanu, de 24 de ani. Femeia spune că ziua descrisă ca "istorică" pentru ei este simplu "foarte frumoasă", pentru că, de dragul prietenilor care îi vizitează, au ajuns pentru prima dată la Londra, din Cambridge, unde locuiesc.

Tânărul recunoaşte că a venit în Marea Britanie pentru "oportunităţi şi un trai mai bun", iar soţia mărturiseşte că i se pare că britanicii sunt mult mai deschişi, iar, în această ţară, dacă eşti muncitor, ai toate avantajele. Nu îi sperie eventuale schimbări care ar putea apărea după Brexit. "Dacă apare cumva o problemă, o rezolvăm şi venim acasă", afirmă tânăra cu încredere. Cei doi încă nu s-au înscris pentru statutul de pre-rezident, dar spun că vor face acest lucru.

Pentru alţi români, relaţia cu Marea Britanie a început înainte ca România să fie ţară membră UE.

Actriţa Elena Popovici (Harding) a mers în Marea Britanie, iniţial pentru un masterat în istoria artei, la Institutul Sotheby's. Atunci, taxa de şcolarizare era "de trei - patru ori" mai mare pentru ea decât pentru un cetăţean britanic. Mărturiseşte că a ales să fie cetăţean britanic din motive "pur culturale", din dragoste pentru textele lui Shakespeare, pe care le spune pe scenă. "Shakespeare m-a făcut să devin cetăţean britanic", râde ea. A primit cetăţenia în martie 2015 şi spune că, după Brexit, este îngrijorată "ca român".

"Părinţii mei sunt în România. Până acum am avut un sentiment că suntem în aceeaşi ţară. (...) Cred că venirea lor la Londra nu va mai fi la fel de uşoară", arată artista.

Pentru Andreea Helen David, Marea Britanie este locul în care a învăţat actorie. "Câteodată e bine să te depărtezi de sursă, ca să vezi ce se întâmplă în jurul tău. Din punctul de vedere al carierei artistice am simţit că mi-am găsit locul aici", admite aceasta.

Brexitul i-a dat un impuls pentru a se înregistra pentru statutul de rezident, pe care l-a primit, dar despre care spune că nu este palpabil. "E într-un eter, undeva online", adaugă ea zâmbind.

Burse mai puține și taxe mai mari pentru studenții străini

Chiar afară din UE, Marea Britanie este atractivă în continuare pentru tineri studenţi din ţările Uniunii, pentru calitatea învăţământului.

Sebastian Şerban este student la London School of Economics şi preşedinte al ramurii LSRS din UK, iar votul cetăţenilor din Regat de a părăsi Uniunea Europeană a venit înainte de înscrierea sa la instituţia britanică de învăţământ.

"Am fost foarte şocat de vot. Am fost cumva descumpănit la început, însă planurile mele au fost de la început să mă întorc în ţară şi atunci am luat această vizită aici mai mult ca pe o excursie de învăţare decât ca pe o mutare definitivă", mărturiseşte tânărul.

Tinerii se integrează bine în societatea britanică, susţine el, şi, uneori, la revenire, nu se mai regăsesc neapărat în România. "Există sentimentul că trăieşti între două lumi", arată tânărul.

În medie, studiile în Marea Britanie înseamnă costuri de aproximativ 9.250 de lire sterline pe an - taxa de şcolarizare, la case se adaugă cheltuielile de întreţinere. Împrumuturile pentru studenţii UE ce s-au înscris la universităţi britanice toamna aceasta sunt garantate. Totuşi, cei care urmează să aplice în toamna următoare "nu au nicio garanţie de finanţare", subliniază şi Şerban.

Inclusiv şcoala la care studiază plănuieşte să revizuiască toate oportunităţile de finanţare. "Deja m-au anunţat personal că multe dintre bursele care se dau aici vor dispărea", spune tânărul.

În lipsa fondurilor europene, universităţile vor mări, probabil, taxele de şcolarizare. "Probabil vor fi forţaţi să mărească acele taxe, va trebui să reducă numărul de burse pe care le dau. Nu au ce face pentru că trebuie să compenseze cumva fondurile pe care nu le mai primesc de la Bruxelles", afirmă Şerban.

El este unul dintre cei aproximativ 10.000 de studenţi români care învaţă în Marea Britanie - un număr care, estimează acesta, va scădea în viitor.