În cel mai recent raport al său, WGC susţine că lumea a consumat 4.345,1 tone de aur în 2018, în creştere faţă de 4.159,9 tone în 2017.

Această creştere a fost stimulată în special de faptul că băncile centrale au achiziţionat 651,5 tone de aur în 2018, cu 74% mai mult decât în 2017 şi totodată a doua mare cantitate de aur achiziţionată vreodată într-un an de băncile centrale.

WGC susţine că ţări precum China, Polonia, Rusia, Turcia şi Kazahstan şi-au majorat rezervele de aur.

Cererea de aur pentru bijuterii a fost relativ nemodificată la 2.200 de tone, creştere consumului în China, SUA şi Rusia fiind contrabalansată de un declin semnificativ în Orientul Mijlociu şi o scădere uşoară în India, al doilea cel mai mare consumator mondial.

Investitiţiile de retail în monedele şi lingourile de aur au crescut cu 4% până la 1.090,2 tone, stimulate de o creştere de 222% a cereri în Iran până la 62 de tone, potrivit WGC.

În schimb, interesul investitorilor financiar în aur a fost unul modest, fondurile de tip exchange-traded funds adăugând o cantitate de 68,9 tone de aur la deţinerile lor în cursul anului 2018, mai puţin cu 67% faţă de 2017.

Însă situaţia a început să se schimbe în ultimele trei luni ale anului 2018, când creşterea incertitudinilor economice în China şi alte părţi ale lumii a provocat turbulenţe pe pieţele financiare. În mod tradiţional, aurul este considerat o investiţie sigură în perioade de turbulenţe politice sau economice.

Directorul de studii de piaţă de la WGC, Alistair Hewitt, a apreciat că achiziţiile de aur ale băncilor centrale se vor situa la un nivel ridicat şi în acest an, la fel ca şi cererea venită de pe primele două mari pieţe mondiale, China şi India, care vor consuma 900-100 de tone, respectiv 750-850 de tone de aur în 2019.

Cererea mondială de aur pe ansamblul unui an nu a mai coborât sub pragul de 4.000 de tone după 2009.

Rusia devine o putere mondială în ceea ce privește deținerile de aur

Rusia a depăşit China, ajungând pe locul cinci în lume după rezervele de aur, în condiţiile în care sancţiunile occidentale au determinat banca sa centrală să facă achiziţii record în 2018, arată datele oficiale.

Anul trecut, achiziţiile de aur ale Rusiei au crescut semnificativ în urma reducerii deţinerilor de obligaţiuni americane, după ce Washingtonul a impus noi sancţiuni împotriva entităţilor ruseşti, în aprilie.

Banca Centrală a Rusiei a anunţat că a cumpărat anul trecut 8,8 milioane de uncii de aur, depăşind recordul de 7,2 milioane de uncii de metal preţios din 2017.

La 1 ianuarie 2019, Banca Centrală a Rusiei deţinea 67,9 milioane de uncii de aur, în creştere de la 59,1 milioane la începutul lui 2018. Astfel, Rusia urcă pe locul cinci în lume după rezervele de aur, fiind depăşită doar de SUA, Germania, Franţa şi Italia.

China a căzut pe locul şase, cu 59,6 milioane de uncii de aur în decembrie 2018, de la 59,2 milioane în octombrie 2016.

"Cumpărarea de aur vine în scopul diversificării activelor deţinute, în urma reducerii achiziţiilor de obligaţiuni americane", a declarat, pentru Reuters, un oficial de la un producător rus de aur, referindu-se la deţinerile de aur masive ale Băncii Rusiei.

Rusia, al treilea producător global de aur, şi-a majorat producţia în 2017 cu 6%, iar pentru 2018 este estimat un avans de 3%. Conform celor mai recente date de la Ministerul de Finanţe de la Moscova, în perioada ianuarie - octombrie 2018, Rusia a produs 8,5 milioane de uncii de aur (265 de tone).

Statele europene cumpără masiv aur

Banca Centrală a Ungariei (NBH) a anunţat, în noiembrie, că şi-a majorat de zece ori rezervele de aur, în linie cu obiectivele pe termen lung ale strategiei economice şi naţionale. Achiziţionarea de aur vine după ce în luna martie a acestui an autorităţile monetare din Ungaria au decis să repatrieze rezervele de aur.

Ungaria este ultimul exemplu de ţară din Uniunea Europeană care cumpără aur. În lunile iulie şi august, Polonia şi-a majorat rezervele de aur cu aproximativ nouă tone, aceasta fiind cea mai mare achiziţie de aur făcută de acest stat după 1998 şi, totodată, una dintre cele mai mari achiziţii făcute de atunci de o ţară membră a Uniunii Europene.

NBH a precizat că şi-a majorat rezervele de aur de la 3,1 tone până la 31,5 tone, un nivel fără precedent pentru Ungaria în ultimii 70 de ani. În urma acestor achiziţii, aurul are în prezent o pondere de 4,4% din rezervele Ungariei, un nivel similar cu media din regiune, se arată într-un comunicat de presă publicat marţi pe pagina de Internet a NBH.

În pofida achiziţiilor mari de aur făcute în ultima perioadă de Ungaria, ţara vecină este un deţinător relativ mic de aur, nefiind printre primele 50 de state din lume potrivit datelor Consiliului Mondial al Aurului.

De exemplu, SUA, care au cea mai mare rezervă mondială, deţin aproximativ 8.133 de tone de aur, iar România are o rezervă de aur de aproximativ 104 tone.