Ipoteza a venit dupa ce presa a scris ca Guvernul german ar urma sa inainteze o propunere in acest sens, relateaza EUobserver, preluat de News.ro.

Oettinger le-a spus jurnalistilor ca reflecteaza daca ar fi de dorit o „conditionalitate schimbata sau o conditionalitate consolidata” in exercitiul bugetar 2021-2027 si ca ar putea face o propunere in acest sens anul acesta sau anul viitor.

Potrivit lui, in Consiliul UE, unde reprezentanti ai statelor membre se intalnesc, „nu este convinsa toata lumea de importanta economica a acestor programe pe care le finantam in baza fondurilor de coeziune”.

„Multe proiecte sunt foarte rezonabile si ofera o valoare adaugata clara, dar altele sunt ca un foc de paie”, a insistat el, explicand ca ar trebui impuse controale mai stricte privind modul in care statele membre si regiunile folosesc fondurile.

Potrivit lui Oettinger, o prima posibilitate ar fi folosirea asa-numitelor recomandari specifice fiecarei tari – documentul anual care arata ce ar trebui sa imbunatateasca tarile pe plan economic – drept „un document cu caracter obligatoriu”.

De exemplu, daca recomandarile mentioneaza ca o tara are „o infrastructura digitala foarte proasta”, „va trebui sa ceara mai multe fonduri pentru broadband”.

De asemenea, el a evocat o posibila legatura intre „programul de coeziune si statul de drept”. Admitand ca acesta este un subiect „sensibil din punct de vedere politic”, el a dat asigurari ca CE va prezenta o serie de „intrebari si optiuni” privind „cum poate fi evaluat un stat membru dincolo de atuurile si slabiciunile sale economice”.

Anticipand critici, comisarul a precizat ca toate aceste recomandari sunt „democratice”, pentru ca sunt publicate de Comisia Europana, dar sunt adoptate de statele membre, in Consiliu. Acest lucru poate justifica o „posibila conditionalitate”, a adaugat el.

Propunerile statelor membre

Ideea ca fondurile UE sa fie insotite de conditii mai stricte a fost prezentata de mai multe state membre si de europarlamentari dupa ce tari precum Ungaria sau Polonia nu au dat dovada de „solidaritate” in timpul crizei migrantilor.

„Tarile nu ar trebui sa primeasca la fel de multi (bani – n.r.), daca nu respecta normele UE”, a explicat inca din martie europarlamentarul suedez Cecila Wikstroem, insarcinata cu reforma sistemului de azil al UE.

„Daca tarile continua sa evite rezolvarea problemei migratiei sau a taxelor (...), nu vor mai putea primi plati nete de miliarde de la Bruxelles”, a spus si cancelarul austriac Christian Kern, pentru Die Welt.

La randul sau, Guvernul german discuta o propunere pentru a limita acordarea de fonduri UE tarilor care nu respecta statul de drept, scrie Reuters. Propunerea este inclusa intr-un document care traseaza liniile generale ce ar urma sa marcheze pozitia Germaniei in viitoarele negocierile bugetare de la Bruxelles.

„Aceasta posibilitate, daca primirea de fonduri UE de coeziune ar putea fi legata de respectarea principiilor fundamentale ale statului de drept, ar trebui analizata”, se arata in document.

Ungaria si Polonia, primele vizate

Daca aceste propuneri ar fi puse in aplicare, fondurile pentru Ungaria si Polonia ar fi in pericol. Ambele state au primit sume mari de bani din partea Bruxelles-ului, dar au fost criticate in repetate randuri pentru nerespectarea statului de drept.

Cu toate acestea, pozitia Germaniei, cel mai mare contribuitor la bugetul UE si la fondurile de coeziune, ar avea o greutate mare in discutii.

„Discutiile din jurul politicii de coerziune viitoare nu poate fi privita izolat, ci trebuie discutata in contextul cadrului multianual viitor de finantare al UE si al rolului sau in implementarea prioritatilor UE”, afirma autorii propunerii germane.

De cand partidul conservator PiS a ajuns la putere in Polonia, in 2015, a fost criticat in repetate randuri de Comisia Europeana pentru derapajele autoritare, cel mai recent pentru modificarile aduse sistemului judiciar.

Ungaria este intr-un conflict aproape permanent cu CE de cand Guvernul nationalist al lui Viktor Orban a preluat puterea in 2010. Mai recent, a fost criticat pentru legea invatamantului superior, care, potrivit criticilor, vizeaza o univestitate private de prestigiu din Budapesta.