Parlamentarii britanici au respins masiv, marţi seară, acordul privind Brexit-ul negociat de premierul conservator Theresa May cu Bruxellesul, într-un vot crucial privind viitorul Regatului Unit.

Ministrul de Externe, Teodor Meleşcanu, a declarat miercuri că decizia Parlamentului de la Londra cu privire la acordul Brexit este regretabilă şi echivalează cu o ieşire din Uniunea Europeană fără niciun fel de prevederi juridice, el susţinând că în acest caz se vor crea probleme pentru toţi cetăţenii europeni aflaţi în această ţară, inclusiv pentru români.

"Noi regretăm faptul că a fost adoptată o decizie care practic echivalează cu ideea unei ieşiri a Marii Britanii fără niciun fel de prevederi juridice. Este o decizie a Parlamentului pe care trebuie să o respectăm. Ceea ce ne interesează este să primim o comunicare oficială din partea autorităţilor britanice cu ceea ce doresc să facă în continuare, lucru destul de delicat, având în vedere că cu ocazia votului s-a cerut şi o moţiune de neîncredere în primul ministru şi va trebui să trecem, probabil, şi peste cursul zilei de astăzi şi peste această temă. (...) În cazul unei ieşiri a Marii Britanii fără niciun fel de acord cu UE, într-adevăr se vor crea probleme şi pentru cetăţenii români care sunt în Marea Britanie şi pentru cetăţenii din Marea Britanie care sunt din diverse ţări din UE, inclusiv din România. Această ieşire fără niciun fel de acord ar putea crea probleme directe şi pentru cetăţenii români şi pentru toţi cetăţenii europeni care trăiesc, studiază, lucrează în Marea Britanie", a afirmat Meleşcanu, citat de Agerpres.

El a subliniat că la nivelul UE există o solidaritate care s-a manifestat în acceptarea proiectului de acord privind retragerea Marii Britanii din Uniune şi în declaraţia politică privind viitorul relaţiilor dintre Marea Britanie şi UE.

"Este greu acum să mă pronunţ acum asupra tuturor acestor probleme, având în vedere că procesul este în curs de desfăşurare. Vă asigur că din partea noastră va exista toată disponibilitatea pentru a face tot ceea ce ne este în putinţă, astfel încât retragerea Marii Britanii să fie o retragere ordonată, bazată pe nişte documente juridice, decât varianta cealaltă care este pur şi simplu o ieşire din UE fără niciun fel de reglementări", a spus Meleşcanu.

El a subliniat că UE aşteaptă o comunicare din partea Guvernului britanic cu privire la ceea ce doreşte să facă în continuare.

"În funcţie de ceea ce vor prezenta oficialităţile de la Londra, va trebui să vedem şi cum putem să răspundem. Există şi posiblitatea (...) privind prelungirea perioadei în procesul Marii Britanii de ieşire din UE. (...) Din punctul nostru de vedere, ca Preşedinţie (n.r. a Consiliului UE), suntem la dispoziţie pentru a căuta să găsim orice posibilităţi pentru continuarea dialogului, va trebui, însă, să vedem care sunt poziţiile Marii Britanii şi care este poziţia la nivelul UE. Noi, ca Preşedinţie rotativă a UE, suntem gata să punem la dispoziţie toate facilităţile pentru a avea discuţii pe tema aceasta", a adăugat Meleşcanu.

În ce condiții ar mai putea lucra cetățenii UE din Marea Britanie

Guvernul de la Londra a publicat, în decembrie anul trecut, ''cartea albă'' cu viitoarea politică privind imigraţia, după Brexit. Astfel, sistemul de imigraţie al Regatului Unit post-Brexit nu va impune plafoane numerice, în schimb va da prioritate lucrătorilor înalt calificaţi şi va pune capăt tratamentului special pentru cetăţenii din statele UE.

Obiectivul noului sistem este să reducă imigraţia netă anuală la ''niveluri sustenabile'', la fel cum se menţionează în programul electoral al Partidului Conservator pentru alegerile din 2017, care însă stabilea ca ţintă precisă reducerea imigraţiei nete la sub 100.000 de persoane pe an, ţintă ce nu se mai regăseşte în documentul publicat acum, potririvit Agerpres.

În acest document ce enunţă cum intenţionează Regatul Unit să abordeze chestiunea imigraţiei după ieşirea din UE, guvernul condus de Theresa May menţionează că doreşte să acorde prioritate lucrătorilor calificaţi şi un tratament egal pentru cei comunitari şi extracomunitari.

Lucrătorii calificaţi ce vor veni în Regatul Unit după începerea aplicării noului sistem de imigraţie vor trebui să aibă un contract cu o companie şi să primească un salariu care să nu fie inferior unui anumit prag minim care va fi stabilit anul viitor în urma consultărilor cu mediul de afaceri.

Va exista de asemenea o prevedere tranzitorie pentru lucrătorii temporari, în baza căreia cetăţenii statelor UE şi lucrătorii cu orice nivel de calificare proveniţi din alte ţări cu ''risc scăzut'' vor putea veni în Regatul Unit pentru o perioadă de cel mult 12 luni, chiar dacă nu au o ofertă de muncă.

La expirarea perioadei de 12 luni, beneficiarii acestei scheme vor trebui să părăsească Regatul Unit timp de cel puţin încă 12 luni înainte de a putea primi o altă viză de lucrător temporar. Această prevedere privind lucrătorii temporari va fi revizuită în anul 2025.

Temerile privind impactul social al imigraţiei au contribuit la votul dat de britanici în 2016 pentru părăsirea Uniunii Europene, dar promisiunea premierului Theresa May că va pune capăt libertăţii de circulaţie pentru cetăţenii comunitari a provocat în rândurile mediului de afaceri îngrijorări cu privire la capacitatea de a mai acoperi necesarul de forţă de muncă.

''Noua noastră abordare privind lucrătorii calificaţi va permite angajatorilor (...) să găsească talentele de care au nevoie'', a indicat ministrul de interne Sajid Javid în introducerea ''cărţii albe'', el menţionând că mediul de afaceri va avea timp să se adapteze noului sistem. Schema privind lucrătorii temporari ''va permite mediului de afaceri să găsească personalul de care are nevoie şi va ajuta angajaţii să treacă uşor la noul sistem de imigraţie'', a asigurat oficialul britanic.

El afirmase înainte de publicarea documentului că noul sistem răspunde dorinţei britanicilor de a "prelua controlul asupra frontierelor", asigurând că va fi "bazat pe competenţele şi expertiza pe care le pot aduce oamenii şi nu pe ţările de origine".

Noile criterii de acordare a vizelor vor avea drept obiectiv încurajarea companiilor britanice "să se orienteze cu prioritate către mâna de lucru naţională", iar salariul mediu necesar pentru accesul în Marea Britanie va fi stabilit după noi consultări, putând ajunge la circa 30.000 de lire (33.300 euro), a explicat ministrul la BBC.

Cetăţenii statelor UE nu vor avea nevoie de viză pentru vizitele în scop turistic a căror durată nu depăşeşte şase luni, iar cetăţenii irlandezi vor beneficia în continuare de libertatea de circulaţie şi de a lucra în Regatul Unit.

După respingerea, marți, a acordului negociat cu UE pentru Brexit, aceste condiții ar putea să se schimbe. În cazul în care Marea Britaie părăsește blocul comunitar fără un acord, cetățenii europeni vor avea nevoie de vize și de permise de muncă pentru a intra și a se angaja în Regatul Unit, la fel ca orice cetățean străin din oricare altă țară.