”Capacitatea statului este foarte limitată, la fel ca cea a năncii centrale şi a băncilor. Nu ne scăldăm în dolari”, a declarat pentru postul Sky News Arabia Raoul Nehme, potrivit News.ro.

Numeroase ţări au propus ajutoare, în valoare de câteva miliarde de dolari, a anunţat el.

Exploziile de marţi seara, în portul Beirut, s-a soldat cu 137 de morţi şi aproape 5.000 de răniţi şi a lăsat peste un sfert de milion de oameni fără locuinţă.

Această catastrofă loveşte o ţară care se confruntă deja cu cea mai gravă criză economică din istoria sa şi care a cerut ajutorul Fondului Monetar Internaţional, însă nu a încheiat până acum un acord cu FMI.

În martie, Libanul nu a plătit eurobonduri în valoare de 1,2 miliarde de dolari scadente, deoarece rezervele sale valutare au atins un nivel critic.

Este pentru prima dată când Libanul intră în incapacitate de plată, în condițiile în care țara se confruntă cu cea mai gravă criză economică de la războiul civil din perioada 1975-1990.

Miercuri, Guvernul libanez a decretat stare de urgenţă timp de două săptămâni în oraşul Beirut, a doua zi după exploziile de proporţii din portul oraşului care au provocat pagube fără precedent în capitală, a anunţat ministrul informaţiei, Manal Abdel Samad, precizând că "o putere militară supremă va fi imediat însărcinată cu prerogative în materie de securitate".

De asemenea, guvernul libanez a cerut arestul la domiciliu pentru orice persoană implicată în depozitarea tonelor de nitrat de amoniu care s-au aflat la originea exploziilor enorme din portul Beirut în ajun.

Adresându-se puterii militare supreme care va răspunde de chestiunile de securitate în timpul stării de urgenţă, guvernul "cere arestul la domiciliu pentru orice persoană implicată în stocarea de amoniu" de la sosirea încărcăturii la Beirut în 2014 până la explozia de marţi, a mai spus ministrul informaţiei, fără a-i numi totuşi pe aceşti responsabili sau a furniza alte detalii despre identitatea lor.

Anul trecut, în 17 octombrie, a început în Liban o mişcarea neaşteptată de contestare împotriva clasei politice considerate corupte. Revolta a fost declanşată de anunţarea unei taxe asupra apelurilor pe serviciul de mesagerie WhatsApp, care a fost imediat anulată, a mobilizat în unele zile până la sute de mii de persoane în întreaga ţară.

Mişcarea denunţa o clasă politică dominată de aceleaşi familii de decenii şi acuzată de corupţie şi incompetenţă, incapabilă să redreseze o economie în dificultate.