CNAIR susţine că "podurile din România nu sunt în pericol să se prăbuşească", precizând că, din cele 4.250 de poduri aflate pe reţeaua de drumuri naţionale din România, doar 37 se află în clasa tehnică 5, iar majoritatea lor sunt situate pe drumuri secundare, preluate în trecut de la autorităţile locale. De asemenea 680 de poduri sunt în clasa tehnică 4.

”Din cele 4.250 de poduri aflate pe reţeaua de Drumuri Naţionale din România, doar 37 se află în clasa tehnică 5, iar majoritatea lor sunt situate pe drumuri secundare, preluate în trecut de la autorităţile locale. De asemenea, 680 de poduri sunt în clasa tehnică 4. Nici unul dintre aceste poduri nu prezintă risc iminent de colapsare, deoarece sunt monitorizate permanent, iar acolo unde se constată agravarea situatiei se ia inclusiv măsura închiderii şi devierii circulaţiei pe alte rute”, arată CNAIR într-un comunicat de presă.

Potrivit normativelor în vigoare, revizia podurilor se face la intervale de şase luni, dar şi mai devreme, dacă situaţia o cere. Această revizie este efectuată de echipe de specialişti ai CNAIR, iar rezultatele sunt înscrise într-un raport privind starea generală a infrastructurii rutiere din România.

De asemenea, atunci când la revizie se constată că există degradări mai complexe, se comandă, pe bază de contract, o expertiză tehnică efectuată de experţi privaţi.

”Pentru nu se creea confuzii trebuie să precizăm că intervalul pentru lucrări de întreţinere periodică este cuprins între 10 şi 15 ani iar intervalul pentru reabilitarea sau reparaţia capitală este cuprins 35-50 ani, în funcţie de evaluările tehnice”, informează compania.

CNAIR dă ca exemplu podul de la Mărăcineni, reabilitat după inundaţiile din anul 2005, care a fost reparat anul acesta în cadrul unui program de întreţinere periodică şi nu a unui program de reabilitare.

”Trebuie să subliniem că nici la momentul începerii lucrărilor din acest an nu exista un risc iminent de colapsare a podului”, punctează reprezentanţii companiei.

Aceştia spun că, de principiu, reabilitarea podurilor este cuprinsă în programele de reabilitare a unor sectoare de drum mai extinse.

”Este şi cazul podului care traversează râul Argeş în zona localităţii Adunaţii Copăceni, care face parte din contractul de reabilitare a DN5, dar şi al podurilor aflate pe traseul DN73, sector de drum aflat de asemenea în reabilitare”, adaugă ei.

Sunt însă şi programe individuale de reabilitare a podurilor, cum ar fi podurile dunărene de pe A2, pentru care contractele de lucrări urmează să fie lansate în scurt timp în licitaţie publică.

”Trebuie menţionat că inclusiv faptul că nu a fost nevoie de contractarea unor expertize pentru perioade lungi de timp, demonstrează că situaţia podurilor din Romania nu se află în situaţie gravă, iar problemele apărute pot fi tinute sub control prin activităţi de reparaţie curentă. Facem apel la cei care prezintă în spaţiul public informaţii în legătură cu situaţia infrastructurii naţionale, să verifice cu atenţie veridicitatea lor, deoarece în caz contrar riscă să producă panică şi confuzie în societate”, spune compania.

Vecinii de la sud, reacție diferită

Premierul bulgar Boiko Borisov a cerut o renovare simultană a tuturor podurilor din ţara sa, cea mai săracă ţară din Uniunea Europeană, după prăbuşirea unui viaduct la Genova (Italia), transmite AFP, preluată de Agerpres.

Potrivit unor extrase de la reuniunea guvernamentală care a avut loc miercuri, ministrul bulgar al Dezvoltării Regionale şi Lucrărilor Publice, Nikolay Nankov, a informat că 211 poduri, majoritatea construite în urmă cu 35-40 de ani, sunt într-o stare proastă.

"Totul trebuie renovat şi consolidat" a declarat şeful guvernului bulgar, evocând "fie o finanţare prin împrumuturi rambursate graţie viitorului sistem de peaj, fie prin instrumente bugetare" şi precizând că ar dori o renovare simultană a tuturor podurilor, după ce marţi un viaduct s-a prăbuşit la Genova, provocând decesul a 38 de persoane.

Guvernul conservator de la Sofia profită de mai mulţi ani de fondurile europene pentru a moderniza o infrastructură sub-dezvoltată care nu a mai fost întreţinută după căderea comunismului. La o suprafaţă de 110.000 de kilometri pătraţi, Bulgaria nu are decât 777 de kilometri de autostradă, din care o parte sunt într-o stare proastă.

38 de persoane au decedat în urma prăbuşirii unui pod rutier, pe autostrada A10, în regiunea oraşului italian Genova. Alte câteva zeci de persoane au fost grav rănite sau sunt date dispărute.