Contractul este "aproape finalizat", a declarat presedintele rus presei din China, intr-un interviu publicat anterior vizitei. 

Insa Vladimir Putin si omologul sau chinez Xi Jinping au semnat marti, la Shanghai, mai multe acorduri bilaterale, dar nu si cel referitor la livrarile de gaze ale Gazprom, evaluat la 400 de miliarde de dolari, negocierile urmand sa continue, relateaza Bloomberg. 

Discutiile vor continua, cele doua tari sunt interesate de un compromis, a declarat directorul general al Gazprom, Alexey Miller.

Rusia vrea sa consolideze relatiile cu China in contextul crizei din Ucraina, care a condus la o indepartare a tarii de Statele Unite si tarile europene. Relatia cu China, cel mai mare partener comercial al Moscovei, cu schimburi totale de 96 de miliarde de dolari anul trecut, devine si mai importanta, intrucat escaladarea sanctiunilor risca sa impinga economia Rusiei in recesiune. 

"Relatiile Chinei cu Rusia vor trebui sa se dezvolte, odata cu deteriorarea celor cu Occidentul. Mai degraba Beijingul, si nu Moscova, va fi puterea cu mai mare greutate", a declarat Dmitri Trenin, director la centrul Carnegie din Moscova. 

Gazprom vrea sa construiasca un gazoduct in valoare de 22 de miliarde de dolari catre China, care sa transporte anual 38 de miliarde de metri cubi de gaze. Compania ar putea incepe sa livreze gaze in China in 2019 sau 2020, a declarat in martie ministrul rus al Energiei, Alexandr Novak. 

Aceasta cantitate de gaze este aproape un sfert din consumul actual al Chinei si circa 10% din cererea estimata pana in 2020, a aratat Gordon Kwan, director pentru cercetari in domeniul petrolului si gazelor la Nomura International Hong Kong. 

Pentru Gazprom, cantitatea este egala cu aproximativ 20% din livrarile de gaze destinate Europei, cea mai mare piata de export a companiei. 

Acordul a fost amanat intrucat Rusia vrea sa utilizeze contractele de vanzare de gaze in UE ca pret de referinta, in timp ce China a propus un pret mai mic, bazat pe importurile pe care le efectueaza din Asia Centrala.

Pretul mediu al gazelor livrate de Gazprom in Europa a fost anul trecut de 380,5 dolari pentru o mie de metri cubi.  Compania de brokeraj CLSA estimeaza un pret al gazelor care vor fi livrate Chinei de 335-350 dolari pentru o mie de metri cubi.  Acest pret tinta, echivalent cu aproape 400 de miliarde de dolari pentru un contract pe termen de 30 de ani, este apropiat de cel al importurilor de gaze din Turkmenistan.

Inversarea rolurilor, evidentiata de evolutia economica din ultimii 35 de ani

In 1979, cand Deng Xiaoping incepea transformarea economica a Chinei, PIB al tarii era de numai 40% din cel al URSS, potrivit unui studiu al Centrului pentru Reforma Europeana. In prezent, economia Chinei este de patru ori mai mare decat cea a Rusiei, statul succesor al URSS. 

Disponibilitatea Rusiei de a face afaceri cu China marcheaza o noua etapa in relatiile tumultoase dintre cele doua state, care la un anumit moment erau liderii taberei statelor comuniste, noteaza Bloomberg.

In timp ce Mao a acceptat un rol secund lui Stalin, relatiile s-au inrautatit dupa moartea dictatorului sovietic, iar in 1969 s-a ajuns chiar la un scurt razboi de granita. 

Lipsa de incredere s-a mentinut odata cu evolutia diferita a ideologiilor celor doua superputeri, pana la inceperea unei reapropieri in anii '90, in timpul mandatului presedintelui rus Boris Eltin.

Rusia prezinta vizita actuala a lui Putin ca pe o ocazie de a consolida relatiile. 

Rusia si China, puteri nucleare cu drept de veto in Consiliul de Securitate al ONU, colaboreaza deja destul de strans diplomatic impotriva dominatiei Statelor Unite la nivel international. 

"Au nevoie unul de celalalt mai mult decat in mod obisnuit", intrucat China este implicata in dispute internationale, inclusiv cele privind demarcarea apelor teritoriale in Marea Chinei de Sud, a declarat Li Lifan, director adjunct la Centrul de Studii despre Rusia si Asia Centrala de la Academia de Stiinte Sociale din Shanghai. 

Relatia Chinei cu Rusia asunde, insa, un grad ridicat de neincredere, a spus Jian Zhang, profesor la Academia Fortelor de Aparare ale Australiei. 

"Ambele tari vor sa foloseasca aceasta relatie pentru negocieri cu SUA. In dedesubt exista inca o neinceredere considerabila si interese conflictuale", a spus el. 

In criza din Ucraina, China nu s-a plasat decisiv de partea Rusiei sau a tarilor occidentale. 

"Diplomatia are nevoie de context, iar acum este un context bun pentru China si Rusia sa fie mai apropiate. Cuvinte precum alianta sau coalitie sunt excluse inca din documentele oficiale. China si Rusia discuta despre relatii bilaterale mai stranse, dar nu despre un nou grup", a spus Li, de la Academia de Stiinte Sociale din Shanghai. 

Delegatia rusa in China, care ii include si pe sefii Gazprom si Rosneft, companiile de stat producatoare de gaze naturale si petrol, ar vrea semnarea unui contract pe 30 de ani pentru livrarea anuala a 38 de miliarde de metri cubi de gaze naturale, circa 20% din exporturile Rusiei catre Europa. De asemenea, discutiile ar trebui sa deschida calea pentru construirea primului gazoduct catre China. 

Rusia a inaugurat un oleoduct catre China in 2011, iar guvernul de la Moscova vrea sa semneze si un contract pentru livrarea a 100 de milioane de tone de petrol in 10 ani, cu o valoare estimata de 85 de miliarde de dolari. 

Discutiile despre gaze, incepute in 2004, sunt inca blocate de lipsa unui acord asupra pretului.

Pentru a finanta un gazoduct de 22 de miliarde de dolari din Siberia pana in China, Rusia a incercat sa obtina un pret similar celui din Europa, dar China a refuzat.

Putin se afla sub presiune sa ajunga la o intelegere cu chinezii, din cauza tensiunilor care ameninta sa afecteze capacitatea Rusiei de a vinde gaze in Europa, a declarat Vladimir Portiakov, director adjunct la Institutul de Studii despre Orientul Extrem de la Academia de Stiinte a Rusiei. 

"Situatia sugereaza ca ar trebui semnat acum contractul pentru gaze, chiar si la un pret mai mic. Nu mai este vorba doar despre profitul companiei, ci si despre lucururi mai importante. Daca Rusia nu semneaza acum, va fi o lovitura", a spus el. 

Rolul Rusiei in comertul Chinei este limitat de reticenta guvernului de la Moscova de a vinde statului asiatic armament de ultima generatie. Rusia a evitat astfel de tranzactii, deoarece priveste in continuare China ca pe o posibila amenintare si este ingrijorata ca tehnologia sa nu fie copiata de China in propria productie de armament, afirma Vasili Kasin, cercetator la Centrul de Analiza a Strategiilor si Tehnologiilor din Moscova.