Aceasta a apreciat că sunt necesare soluţii "urgente", mai presus de cele adoptate în timpul crizei financiare din 2008.

"Pentru a da afacerilor viabile posibilitatea de a supravieţui după oprirea bruscă a activităţii economice din cauza crizei, este necesară o soluţie pentru ca potenţialii creditori să ajungă la firmele aflate în pragul prăbuşirii", a explicat şeful BRI.

Ea a adăugat că băncile centrale s-au grăbit să pompeze fonduri de urgenţă de mii de miliarde de dolari în sistemul bancar global, dar acei bani trebuie să ajungă la cei care au nevoie de ei.

În primul rând, băncile trebuie să-şi folosească rezervele de capital, iar "dividendele şi răscumpărările de acţiuni trebuie îngheţate pe plan global". Apoi, băncile trebuie să acorde IMM-urilor credite cu garanţii guvernamentale, iar băncile centrale să iniţieze o acţiune coordonată pentru a facilita accesul la dolari americani la nivel global, susţine Carstens, potrivit Agerpres.

Aceasta a avertizat: "Pentru ca lichidităţile de la băncile centrale să ajungă în cele mai îndepărtate zone ale sistemului financiar, ele trebuie să se adreseze direct persoanelor fizice şi companiilor care au cea mai mare nevoie. Altfel, acţiunile băncilor centrale sunt ineficiente".

Fondată în anul 1930, Banca Reglementelor Internaţionale este cea mai veche instituţie financiară internaţională. BRI este contraparte pentru tranzacţiile financiare derulate de băncile centrale. În plus, BRI serveşte şi ca forum pentru facilitarea schimburilor de opinii între instituţiile de emisiune monetară şi drept centru de cercetare economică şi monetară. De asemenea, BRI acţionează, printre altele, şi ca agent sau mandatar pentru operaţiunile financiare internaţionale.

Și Banca Centrală Europeană (BCE) le-a spus creditorilor din zona euro să omită plata dividendelor şi răscumpărările de acţiuni cel puţin până în octombrie şi să-şi folosească profiturile pentru a sprijini economia afectată de pandemia de coronavirus (COVID-19).

Chiar dacă multe bănci au recunoscut că se vor confrunta cu dificultăţi legate de plata dividendelor pentru 2020, din cauza crizei provocate de epidemie, alţi creditori importanţi, cum ar fi grupul spaniol Santander şi băncile italiene Intesa Sanpaolo şi UniCredit, încă se agaţă de planurile de a plăti dividende pentru profiturile de anul trecut.

"Pentru a spori capacitatea băncilor de a absorbi pierderile şi pentru a sprijini creditarea, ele nu ar trebui să plătească dividende pentru anii financiari 2019 şi 2020, cel puţin până la octombrie. De asemenea, băncile ar trebui să se abţină de la răscumpărările de acţiuni menite să-i recompenseze pe acţionari", se arată în comunicatul BCE.

Asociaţia bancară germană a acceptat decizia, dar a avertizat că aceasta nu trebuie să se repete. "Altfel,ar fi dificil pentru bănci să găsească investitori pe termen lung", a declarat preşedintele instituţiei, Christian Ossig.

Cel mai mare grup bancar spaniol, Santander, a anunţat că va stopa plata dividendelor interimare pentru 2020, programată în noiembrie, în timp ce Caixabank a redus nivelul dividendelor. Commerzbank şi Aareal Bank au precizat că-şi vor reconsidera dividendele.

Vineri, Guvernul francez le-a cerut companiilor la care statul este acţionar să nu plătească dividende pentru 2019, în contextul crizei coronavirusului.

Banca Centrală Europeană a lansat un pachet de măsuri de stimulare pentru a ajuta economia zonei euro să facă faţă şocului provocat de epidemie, relaxând şi mai mult politica sa monetară deja ultra-relaxată, majorând programul de achiziţii de active cu încă 120 de miliarde de euro şi oferind credite de urgenţă pentru bănci, menţinând în acelaşi timp ratele dobânzilor nemodificate.

Săptămâna trecută, BCE a anunţat un program de achiziţii pentru sprijinirea economiei, în valoare totală de 750 de miliarde de euro, care vor fi efectuate până la sfârşitul acestui an.

"Sunt convins că nu doar BCE trebuie să sprijine băncile. Aşa cum totul în jurul nostru este amânat (...) este cerută şi o contribuţie din partea băncilor şi din partea acţionarilor lor", a declarat Andrea Enria, preşedintele consiliului de supervizare bancară din cadrul Băncii Centrale Europene.