Inainte de alegerile din 25 ianuarie, Banca Greciei a solicitat Bancii Centrale Europene (BCE) sa aprobe infiintarea unei linii de finantare de urgenta (ELA) pentru toate marile banci elene, respectiv National Bank of Greece, Piraeus Bank, Alpha Bank si Eurobank.

Bancile din Grecia se confrunta cu o noua criza, dupa ce partidul de extrema-stanga Syriza condus de Alexis Tsipras a venit la putere saptamana trecuta cu promisiunea de a iesi din programul international de sustinere financiara.

BCE, care a aprobat facilitatea de finantare pentru o perioada de doua saptamani, va evalua din nou situatia miercuri, intr-o sedinta care s-ar putea dovedi tensionata.

Bundesbank, banca centrala germana, nu este de acord ca Grecia sa utilizeze o astfel de finantare, considerand ca ar putea fi folosita pentru sustinerea unei noi emisiuni de titluri pe termen scurt a guvernului, care altfel ar fi mai greu de plasat sau mai costisitoare.

Sursele au spus ca bancile elene au imprumutat aproximativ 2 miliarde de euro de la Banca Greciei, de la aprobarea facilitatii pe 21 ianuarie, dar au refuzat sa numeasca institutiile financiare.

Banca a Greciei a facut solicitarea la BCE dupa ce Eurobank si Alpha Bank au cerut acces la astfel de fonduri, ca masura preventiva. Clientii bancilor elene au inceput sa retraga bani inainte de alegeri, iar tendinta s-a mentinut si dupa scrutin, cu toate ca a incetinit in aceasta saptamana.

Institutiile financiare elene au depins in mare masura de acest sistem de finantare, in perioada de varf a crizei datoriilor, din 2012, dar au rambursat fondurile imprumutate la inceputul anului trecut.

Sefii bancilor centrale din zona euro se intalnesc la fiecare doua saptamani si in teorie pot opri oricand finantarea de urgenta, dar acest fapt este improbabil.

Chiar si dupa incheierea programului international de salvare al Greciei la sfarsitul lunii februarie este probabil ca bancile elene sa pastreze accesul la finantare din partea bancii centrale, atat timp cat guvernul de la Atena este angajat in negocieri privind programul de reforma cu liderii zonei euro, au declarat doi oficiali europeni.

Acest fapt elimina riscul imediat ca Grecia sa fie nevoita sa iasa din zona euro, problema care ar aparea daca statul si bancile elene nu se vor mai putea finanta.

Exista un plafon de 15 miliarde de euro pentru datoriile bancilor acumulate prin finantare de la bancile centrale, dar Grecia a solicitat o majorare cu 10 miliarde de euro a acestei limite, a relatat marti publicatia Kathimerini.

In locul folosirii lichiditatilor de urgenta, Bundesbank vrea utilizarea de fonduri alocate bancilor in programul de salvare, potrivit unor persoane apropiate situatiei.