"În climatul actual, în care incertitudinea în rândul monedelor emergente este ridicată, credem că există motive pentru ţări precum Rusia, Turcia, Kazahstan şi China să continue să îşi diversifice portofoliile", susţin analiştii de la ANZ, citați de Bloomberg.

Potrivit acestora, achiziţiile nete de aur ale băncilor centrale vor rămâne deasupra pragului de 650 milioane tone, scrie Agerpres.

Acumularea de aur de către băncile centrale a devenit un fenomen important pe piaţa mondială a aurului, oferind un sprijin suplimentar pentru preţurile care au atins cel mai ridicat nivel de după 2013 pe fondul creşterii cererii.

Autorităţile au decis să îşi extindă rezervele de aur pe fondul încetinirii creşterii economice şi a schimburilor comerciale precum şi a agravării tensiunilor geopolitice. Potrivit ANZ, în prezent achiziţiile oficiale de aur reprezintă aproximativ 10% din consumul mondial.

Citește și: “Goana după aur” anunță criza mondială. Metalul prețios a depășit pragul psihologic de 1.500 de dolari

"Banca Centrală a Chinei deţine aproape 1.936 tone de aur, echivalentul a doar 3% din rezervele sale externe, ceea ce conferă acestei ţări spaţiu suficient pentru a majora ponderea alocată aurului", subliniază ANZ. Banca Centrală a Chinei şi-a majorat rezervele de aur şi în luna iulie, continuând o tendinţă care a început în luna decembrie 2018.

În 2018 a fost cumpărată cea mai mare cantitate de metal prețios de după 1967

Potrivit Consiliului Mondial al Aurului (WGC), în primele şase luni ale acestui an băncile centrale au achiziţionat 3.741 tone de aur, ceea ce a dus cererea totală de aur la cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani.

Acest trend este aşteptat să continue, un sondaj derulat recent în rândul oficialilor băncilor centrale arată că 54% dintre respondenţi se aşteaptă ca ca deţinerile de aur să se majoreze în următoarele 12 luni.

Tendința băncilor centrale de a achiziționa masiv aur a început în 2018, când a fost cumpărată cea mai mare cantitate de metal prețios de după 1967. Rusia și China își dispută primul loc al achiziții.

Potrivit unui rapot publicat în luna mai de Consiliul mondial al aurului (WGC), achiziţiile strategice de aur ale băncilor centrale au făcut ca cererea mondială de aur să crească cu şapte procente în primul trimestru până la 1.053,3 tone.

"Am văzut o continuare a cererii puternice venită din partea băncilor centrale. Ne aşteptăm la un nou an bun în ceea ce priveşte achiziţiile băncilor centrale, dar voi fi plăcut surprins dacă se vor ridica la nivelul din 2018", a declarat directorul de studii de piaţă de la WGC, Alistair Hewitt.

Citește și: Efectul imediat al repatrierii aurului României. Ce spune Isărescu despre aducerea rezervei de la Londra

Potrivit Consiliului mondial al aurului, pe lângă cumpărători obişnuiţi precum băncile centrale din Kazahstan şi Turcia, în primul trimestru al acestui an Ecuadorul a decis să îşi majoreze rezervele de aur pentru prima dată după 2014, iar Qatarul şi Columbia au făcut şi ele achiziţii semnificative în primul trimestru. Lista cumpărătorilor de aur este dominată de ţări care încearcă să îşi reducă dependenţa de dolari şi cel mai frecvent sunt state cu o pondere mai mică a aurului în rezerve decât în cazul ţărilor din Europa Occidentală.

Rusia şi-a majorat de patru ori rezervele de aur

În decurs de un deceniu, Rusia şi-a majorat de patru ori rezervele de aur, iar 2018 a fost cel mai ambiţios an de până acum. Și ritmul nu pare să încetinească. Datele publicate de Banca Centrală a Rusiei arată că în luna februarie 2019 rezervele sale de aur au crescut cu un milion de uncii (28,349 tone), cea mai mare cantitate adăugată după luna noiembrie.

La 1 ianuarie 2019, Banca Centrală a Rusiei deţinea 67,9 milioane de uncii de aur, în creştere de la 59,1 milioane la începutul lui 2018. Astfel, Rusia urcă pe locul cinci în lume după rezervele de aur, fiind depăşită doar de SUA, Germania, Franţa şi Italia.

China a căzut pe locul şase, cu 59,6 milioane de uncii de aur în decembrie 2018, de la 59,2 milioane în octombrie 2016.

"Cumpărarea de aur vine în scopul diversificării activelor deţinute, în urma reducerii achiziţiilor de obligaţiuni americane", a declarat, pentru Reuters, un oficial de la un producător rus de aur, referindu-se la deţinerile de aur masive ale Băncii Rusiei.

Rusia, al treilea producător global de aur, şi-a majorat producţia în 2017 cu 6%, iar pentru 2018 este estimat un avans de 3%. Conform celor mai recente date de la Ministerul de Finanţe de la Moscova, în perioada ianuarie - octombrie 2018, Rusia a produs 8,5 milioane de uncii de aur (265 de tone).

Cât aur deține România

Aurul este extrem de atrăgător pentru băncile centrale în căutare de active sigure. În trimestul al treilea al anului trecut, achizițiile de aur ale băncilor centrale au crescut cu 22%, cea mai mare creștere din 2015, spune Natalie Dempster, managing director pentru bănci centrale și politici publice al Consiliului Mondial al Aurului.

În ultimii ani, cele mai mari achiziții de aur au fost făcute de Rusia, Turcia și Kazakhstan. Și în prezent cumpără cantități mari de aur, însă și țări precum India, Polonia și Ungaria au început să facă achiziții agresive de aur în ultimele luni.

SUA au în continuare cea mai mare rezervă mondială de aur, cu aproximativ 8.133 de tone de metal prețios.

România are o rezervă de aur de aproximativ 104 tone, pe care o păstrează în mare parte la Banca Angliei. În aprilie, deputații au adoptat un proiect de lege inițiat de Liviu Dragnea și Șerban Nicolae, care obligă BNR să repatrieze rezerva de aur.