Austria ajustează alocațiile acordate copiilor muncitorilor străini, care locuiesc în statele de origine. Pe ce criterii se fac reducerile

Potrivit unui comunict al MAE, Ministerul Afacerilor Externe şi Guvernul României au luat notă "cu îngrijorare" de intrarea în vigoare, în Austria, la 1 ianuarie 2019, a legislaţiei privind ajustarea nivelului alocaţiilor pentru copiii nerezidenţi ai lucrătorilor din acest stat membru, în funcţie de costul mediu al vieţii din ţara de rezidenţă a copilului.

"Trebuie precizat că domeniul de aplicare al noii legi îl reprezintă alocaţiile şi deducerile fiscale pentru copiii nerezidenţi ai persoanelor care lucrează în Austria, măsura neafectând copiii care locuiesc în acest stat. Considerăm că o astfel de decizie contravine principiilor care se află la baza proiectului european şi legislaţiei Uniunii, prin crearea unei situaţii de discriminare în ceea ce priveşte cetăţenii altor state membre, inclusiv români, care plătesc contribuţii în Austria", afirmă MAE.

MAE precizează că autorităţile române vor continua demersurile pe lângă Comisia Europeană şi vor face apel la toate instrumentele disponibile, conform legislaţiei UE.

"Cetăţenii români care lucrează în Austria plătesc aceleaşi taxe ca cetăţenii acestui stat şi trebuie să se bucure de un tratament egal cu aceştia din perspectiva drepturilor corelative. Apartenenţa la Uniunea Europeană obligă toate statele să asigure un tratament corect, echitabil şi nediscriminatoriu pentru toţi cetăţenii europeni", mai spun reprezentanţii MAE.

"România a fost primul stat membru care a atras atenţia asupra problemelor implicate de măsurile legislative austriece vizând introducerea mecanismului de indexare a alocaţiilor pentru copii. În acest sens, au fost întreprinse demersuri politico-diplomatice la toate nivelurile, atât pe componenta bilaterală, cât şi în discuţiile cu oficialii europeni. În toate aceste demersuri, România a subliniat, în mod constant, necesitatea menţinerii prevalenţei principiului egalităţii cetăţenilor UE, caracterul fundamental al dreptului la liberă circulaţie şi necesitatea respectării imperativului beneficiilor similare la contribuţii egale la nivelul tuturor statelor membre. Subiectul se află, în continuare, pe agenda de discuţii cu reprezentanţii celorlalte state membre, în special Austria şi ţările cu interese similare României, precum şi cu instituţiile UE, în special Comisia Europeană. MAE va continua să sublinieze în discuţiile la nivel bilateral şi european caracterul neechitabil şi contrar valorilor UE al recentei legi austriece", afirmă aceeaşi sursă.

Și Ministerul pentru Românii de Pretutindeni a anunţat, sâmbătă, că tratează cu prioritate situaţia cetăţenilor români afectaţi de decizia autorităţilor de la Viena, apreciind că această măsură "nu reflectă principiul egalităţii şi al nediscriminării", valorile comune pe care este fondată Uniunea Europeană.

"Poziţia clară a României pe acest subiect este că lucrătorii europeni trebuie trataţi egal în statele membre în care îşi desfăşoară activitatea, dreptul acestora la liberă circulaţie fiind unul dintre fundamentele Uniunii Europene şi ale Pieţei Unice. Astfel, România se opune oricărei iniţiative care ar pune în pericol principiul egalităţii în ceea ce priveşte libera circulaţie a lucrătorilor şi va continua să facă demersuri, în acest sens, pe lângă instituţiile europene abilitate să ia măsuri, astfel încât între cetăţenii europeni să nu existe discriminări", a afirmat și ministrul Muncii, Marius Budăi.

Ce spun Directivele europene

Potrivit unui comunicat al Ministerului Muncii, ministrul Marius Budăi i-a transmis aceste îngrijorări comisarului european pentru Ocupare, Afaceri Sociale, Incluziune şi Mobilitate, Marianne Thyssen şi în decembrie 2018, când cei doi oficiali au avut o întrevedere bilaterală la Bruxelles.

Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE) prevede dreptul lucrătorilor europeni de a se stabili şi lucra în orice alt stat membru decât cel ai cărui cetăţeni sunt, beneficiind de avantajele sociale ale ţării de reşedinţă în aceleaşi condiţii ca cetăţenii acesteia, fără nicio discriminare bazată pe cetăţenie.
 

În comunicat se precizează că Marianne Thyssen a declarat, în mod constant, că Executivul european respinge promovarea mecanismului indexării alocaţiilor pentru copiii lucrătorilor mobili UE. În acest sens, Marianne Thyssen a reafirmat şi importanţa promovării principiului la contribuţii egale prestaţii egale (în contextul revizuirii Regulamentelor 883/2004 şi 987/2009 privind coordonarea sistemelor de securitate socială) alături de principiul remuneraţiei egale pentru aceeaşi activitate desfăşurată în acelaşi loc (în contextul revizuirii Directivei detaşarea lucrătorilor).
 

Decizia privind tăierea alocaţiilor plătite de statul austriac cetăţenilor UE ai căror copii se află în statele de origine a fost adoptată de Parlamentul de la Viena la 24 octombrie 2018. Potrivit noii legislații, alocațiile vor fi diminuate în cazul lucrătorilor proveniţi din ţări cu costuri de trai mai mici, în timp ce aceia din ţări cu costuri de trai mai mari vor beneficia de alocații mai mari.

Noua politică a guvernului de la Viena îi va afecta în special pe lucrătorii proveniţi din ţările est-europene membre ale UE. De exemplu, ungurii care primesc acum 172 de euro pentru un copil vor primi în viitor 94 de euro.

Germania ar putea lua exemplul Austriei

Discuții asemănătoare au loc și în Germania, unde, potrivit datelor oficiale, un sfert de milion de copii care locuiesc în afara țării primesc beneficii de la statul german. Primarii se plâng, totdată, că străinii vin în Germania pentru a beneficia de ajutoarele sociale generoase.

“În iunie (anul trecut, n.red.), numărul copiilor care locuiesc în alte țări UE sau în țări din Spațiul Economic European și care primesc beneficii sociale de la statul german a fost de 268.336”, a declarat purtătorul de cuvânt al ministrului de Finanțe.

Numărul acestora este cu 10% mai mare față de sfârșitul anului 2017, când 243.234 dintre copiii care primeau alocații locuiau în afara granițelor. În 2016, numărul acestora a fost de 232.189 de copii.

Astfel, costurile statului german cu alocațiile copiilor care locuiesc în străinătate se ridică la 50 de milioane de euro pe lună și la mai mult de 600 de milioane de euro pe an, mai precizează agenția de presă citată.

Beneficiile pentru copii din Germania – numite "Kindergeld" – constau în plata lunară a unei alocații pentru fiecare copil. Suma pornește de la 192 de euro pe lună de copil, pentru primii doi copii ai familiei. Plățile sunt apoi diferențiate, în funcție de numărul de copii dintr-o familie.

Potrivit legislației europene, alocațiile pentru copii sunt acordate de statele în care părinții acestora locuiesc și lucrează, indiferent de naționalitatea acestora.

De mai mulți ani, însă, politicienii germani vor să schimbe legislația în acest domeniu. Câțiva primari ai unor orașe în care locuiesc grupuri mari de imigranți spun că cei mai mulți dintre aceștia vin în Germania exclusiv pentru beneficiile și ajutoarele sociale.