Pentru a intra în vigoare, acordul trebuie să fie aprobat de unioniştii din DUP şi de republicanii din Sinn Fein, care urmează să-şi împartă guvernarea provinciei britanice, în virtutea acordului de pace din Vinerea Sfântă din 1998, care a pus capăt "Tulburărilor" între republicani (majoritar catolici) şi unionişti (cei mai mulţi protestanţi), violenţe soldate cu aproape 3.500 de morţi în 30 de ani.

"Este un moment al adevărului pentru acordul de la Belfast", a subliniat într-un comunicat ministrul responsabil de Irlanda de Nord, Julian Smith, invitând părţile să se reunească şi să formeze un guvern "în interesul Irlandei de Nord".

Şefa DUP, Arlene Foster, a părut să agreeze acest proiect de acord: "Credem că există o bază pe care Adunarea şi executivul pot fi restabilite într-o manieră justă şi echilibrată". La rândul său, şefa Sinn Fein, Mary-Lou McDonald, a indicat că partidul său examinează textul "cu atenţie".

Un scandal politico-financiar a făcut să cadă precedenta coaliţie guvernamentală în ianuarie 2017 şi mai multe serii de negocieri desfăşurate de atunci nu au permis ridicarea blocajului. Discuţiile au fost reluate în 16 decembrie anul trecut.

"Nu este necesar şi opinia publică nu mai are răbdare să continue procesul şi discuţiile", a declarat ministrul afacerilor externe irlandez, Simon Coveney. El a publicat proiectul de acord cu Londra, reflectând astfel rolul Republicii Irlanda în acordurile de pace şi a cerut celor două părţi "să se angajeze colectiv să facă astfel ca populaţia să profite de politică".

Dacă executivul nu va fi restabilit până la 13 ianuarie, guvernul de la Londra ar urma să convoace alegeri regionale.

Miza este cu atât mai crucială cu cât adunarea locală, în prezent paralizată, este destinată să-şi spună cuvântul şi în dispoziţiile vamale controversate care urmăresc să evite revenirea la o frontieră fizică cu Republica Irlanda după Brexit.

La alegerile legislative de luna trecută, provincia a ales pentru prima oară la Westminster mai mulţi deputaţi republicani (nouă, între care şapte pentru Sinn Fein şi 2 pentru social-democraţi din SDLP), susţinători ai reunificări cu Irlanda, în timp ce unioniştii din DUP sunt favorabili unei menţineri sub coroana britanică.

Sinn Fein: "Zilele divizării între cele două Irlande sunt numerate”

La finele anului trecut, şefa partidului republican irlandez Sinn Fein, Mary Lou McDonald, declara că, după dezordinea provocată de Brexit, trebuie să urmeze în termen de cinci ani un referendum asupra unificării Irlandei.

"Zilele divizării între cele două Irlande sunt numărate, schimbarea este în aer, Brexitul a bulversat totul", a declarat Mary Lou McDonald în cursul unei conferinţe a partidului său la Londonderry. "Multe persoane se gândesc acum, pentru prima dată, la viitorul lor într-o Irlanda unificată. În următorii cinci ani, să lăsăm poporul să decidă", a mai spus ea, îndemnând guvernul de la Dublin să pregătească un referendum asupra chestiunii reunificării.

Provincia Irlanda de Nord şi frontiera sa cu Irlanda au complicat serios problema Brexitului şi negocierile dintre Regatul Unit şi Uniunea Europeană.

Acordul de pace încheiat în 1998 a pus capăt la 30 de ani de conflict sângeros şi a eliminat practic orice urmă vizibilă a frontierei dintre Irlanda de Nord, teritoriu britanic, şi Republica Irlanda din sudul insulei.

Bruxellesul, Londra şi Dublinul s-au angajat să menţină această situaţie după Brexit. Dar acordul privind Brexitul s-a lovit constant de statutul acestei frontiere din Regatul Unit post Brexit.

Pentru Sinn Fein, partizan al unităţii Irlandei, este un semn că această frontieră cu o lungime de 500 de kilometri, trasată în 1921 după independenţa Republicii Irlanda, nu are nicio legitimitate.

Jumătate dintre britanici cred că Regatul Unit nu va mai exista peste 10 ani

Un sondaj Ipsos MORI, dat publicității în decembrie, jumătate dintre cetăţenii britanici consideră că Regatul Unit ar putea să nu mai existe în forma actuală peste zece ani.

Legăturile între Anglia, Scoţia, Ţara Galilor şi Irlanda de Nord - componentele actuale ale Regatului Unit - au fost slăbite de referendumul pentru retragerea din Uniunea Europeană, din 2016, când 52% din voturi au fost pentru Brexit, iar 48% împotrivă.

Rezultatul pentru întreaga ţară a fost format din majorităţi regionale diferite: scoţienii şi nord-irlandezii s-au pronunţat pentru rămânerea în UE, iar englezii şi galezii pentru ieşire.

În acest context, sondajul Ipsos MORI arată că 50% dintre cetăţenii Regatului cred că acesta nu va mai exista peste 10 ani; procentajul este în creştere de la 43% în 2014. Doar 29% dintre cei care au răspuns sunt convinşi că se va menţine şi peste un deceniu uniunea conform Tratatului din 1707.

Pentru realizarea sondajului, Ipsos MORI a intervievat un eşantion de 1001 de adulţi în vârstă de peste 18 ani, în întreg Regatul Unit, în perioada 25-28 octombrie.