Pentru obligatiunile de aproximativ 177 miliarde de euro, din totalul de 206 miliarde de euro eligibile pentru preschimbare, participarea "depaseste 85%", conform unei declaratiei din cadrul Guvernului, facuta dupa expirare, joi la 20.00 GMT (22.00, ora Romaniei), dupa un decalaj acordat creditorilor privati pentru a se pronunta. 

Rezultatele oficiale vor fi anuntate astazi, inainte de o conferinta de presa a ministrului de finante, Evangelos Venizelos, programata la ora 11.00 GMT (13.00, ora Romaniei). 

Cu un astfel de raspuns, Atena va fi tentata in mod logic sa activeze clauze de actiune colective (CAC), permitandu-i astfel sa constranga minoritatea reticenta detinatoare de obligatiuni sa urmeze tendinta.  In acest caz, "participarea va fi de aproximativ 90%" la final, conform estimarilor sursei guvernamentale, reamintind ca o decizie in aceasta privinta ar trebui sa fie luata in timpul teleconferintei Eurogrupului de vineri, la ora 12:00 GMT (13.00, ora Romaniei). 

Partenerii Greciei doresc de fapt ca sectorul privat sa ia parte la efortul de salvare a tarii, cu o contributie suficienta pentru a asigura o reducere a datoriei la 120.5 % din PIB, in 2020, o cota considerata ca ar garanta intoarcerea acestei tari la solvabilitate.  Printre creditorii care ar putea fi fortati sa radieze creante se afla mai ales sapte case grecesti de asigurari de sanatate si pensii care au refuzat sa faca acest lucru, valoarea acestor creante fiind estimata la 3,4 miliarde de euro. 

Premierul grec, Lucas Papademos, a calificat atitudinea acestora ca fiind "mioapa si absurda".  In cazul in care creditorii privati, care vor trebui sa absoarba pierderi de aproximativ 74%, nu se vor conforma destul de repede, Grecia risca falimentul necontrolat pe 20 martie, la scadenta rambursarii a 14,4 miliarde de euro.  Papademos a declarat in timpul consiliului de ministri, de joi, ca o rata scazuta de participare ar fi insemnat "pericole pentru creditorii privati si pentru stabilitatea financiara a zonei euro". 

O restructurare reusita ar deschide calea pentru deblocarea unor imprumuturi de 130 de miliarde de euro prevazute de catre zona euro la sfarsitul lunii octombrie. Aceste doua componente, reducerea datoriilor si preschimbarea obligatiunilor, constituie al doilea plan de salvarea a Greciei elaborat de partenerii internationali ai acestei tari, dupa o prima "perfuzie" de 110 miliarde acordate in 2010. 

Directorul Institutului International de Finante (IIF), Charles Dallara, care a condus negocierile din partea bancilor a indicat pentru postul de radio Rio de Janeiro ca este "optimist".  Premierul italian, Mario Monti, si-a aratat de asemenea optimismul cu privire la cea mai mare operatiune de stergere a datoriilor unei tari, facuta vreodata voluntar de catre banci, in istoria financiara. 

In cazul unei reusite confirmate, schimbul concret de titluri este planificat pentru luni in cazul obligatiuni emise sub incidenta legii elene (86% din total), si 11 aprilie pentru restul de titluri, conform calendarului oficial. 

Pietele au salutat oricum perspectiva iesirii Greciei din tunel: Bursa din Paris a incheiat joi in crestere puternica (+2,54%), cea din Londra cu o crestere de +1,18%, cea din Frankfurt cu +2,45%, in timp ce pe Wall Street, Dow Jones a crescut cu +0,55%, iar Nasdaq cu +1,18%.

Grecia are nevoie ca cel putin 50% dintre creditori sa voteze "pentru"

Autoritatile elene s-au inteles cu reprezentanti ai creditorilor privati (Institutul pentru Finante Internationale) ca acestia sa accepte o pierdere de 53,5% din valoarea nominala a unor obligatiuni in valoare de 206 de miliarde de euro, insa acordul nu este angajant pentru detinatorii de obligatiuni.

Incluzand pierderea dobanzilor viitoare si prelungirea scadentelor, pierderea reala pentru investitori se situeaza la circa 74%.

Obligatiunile vechi vor fi preschimbate cu unele noi, cu maturitate mai lunga si garantii mai solide, acestea fiind insotite si de plata unor stimulente financiare investitorilor. 

Preschimbarea va fi posibila doar daca Grecia primeste un raspuns, pozitiv sau negativ, de la peste 50% din investitorii care detin obligatiuni de 177 miliarde de euro emise sub incidenta legii elene, iar dintre acestia doua treimi accepta pierderile, comenteaza Reuters. 

Pentru a se asigura ca preschimbarea de obligatiuni va avea loc, Grecia a introdus prin lege in luna februarie clauze de impact colectiv, care ii vor permite sa forteze schimbul in cazul investitorilor care nu vor sa participe, daca sunt indeplinite anumite conditii. 

Din punct de vedere legal, Grecia are nevoie ca cel putin 50% din detinatorii de obligatiuni aflate sub incidenta legii elene sa voteze in privinta acordului de preschimbare, altfel nu va fi intrunit cvorumul si restructurarea va esua. Dintre cei care vor vota, doua treimi trebuie sa spuna "da". Astfel, teoretic, detinatorii a cel putin 33% din obligatiunile in valoare de 177 miliarde de euro pot aproba intelegerea.

Daca particparea la vot este de 100%, este necesar ca detinatorii de obligatiuni in valoare de cel putin 118 miliarde de euro sa fie de acord. 

In situatia in care sunt intrunite aceste conditii, Grecia poate forta, prin aplicarea clauzelor colective, preschimbarea obligatiunilor si reducerea datoriei in cazul tuturor detinatorilor de obligatiuni subscrise sub legea elena. Astfel, restructurarea datoriei ar putea decurge si cu sustinerea unor investitori ce detin obligatiuni de numai 59 miliarde de euro. 

Citeste si:

De ce nu poate Grecia sa iasa din zona euro. “Capcanele” uniunii monetare