La mai bine de zece luni de la anexarea peninsulei, nimeni nu a calculat inca amploarea consecintelor deciziei presedintelui rus. Multi considera insa ca 2014 a fost anul Putin, al schimbarii pozitiei sefului statului rus si al revansei Rusiei pe scena internationala.

In momentul declansarii crizei din Ucraina, Vladimir Putin avea deja o experienta indelungata la conducerea statului rus. in cei 15 ani de putere, atat in calitate de presedinte (cu trei mandate), cat si ca premier (in doua randuri), Vladimir Putin a avut ca parteneri de discutii trei presedinti americani si tot atatia sefi de stat din Franta si de Guvern din Marea Britanie.

Razboiul din Cecenia, intarirea controlului asupra presei independente, lipsa de putere a opozitiei ruse i-au adus lui Vladimir Putin faima unui presedinte autoritar. in Rusia, Putin este insa liderul care a asigurat stabilitatea economica si a sustinut aparitia clasei de mijloc, dupa anii haotici ai presedintiei lui Boris Eltin. De asemenea, el este considerat artizanul reinnoirii, liderul unei Rusii care revine in forta dupa umilirea suferita in urma destramarii Uniunii Sovietice.

Campion al antiamericanismului

Protestele proeuropene din Piata Independentei din Kiev si indepartarea presedintelui prorus Viktor Ianukovici de la conducerea Ucrainei, in februarie, au reprezentant pentru Moscova picatura care a umplut paharul: occidentalii au intervenit in sfera de influenta rusa, iar NATO se afla la granitele Rusiei.

In aceste conditii, raspunsul lui Vladimir Putin nu s-a lasat prea mult asteptat: anexarea peninsulei Crimeea, in urma unui referendum controversat, iar ulterior sustinerea militara acordata, potrivit acuzatiilor Kievului si occidentalilor, rebelilor separatisti din estul Ucrainei.

In acest context, incep sa apara tensiunile intre Rusia si Occident. Pentru Moscova, anexarea peninsulei Crimeea reprezinta revenirea fireasca in componenta Rusiei a unui teritoriu considerat "sfant", "Ierusalimul" rus. In schimb, pentru capitalele europene, seful statului rus a modificat doar printr-o semnatura harta Europei, insusindu-si un teritoriu intr-un mod nemaiintalnit pe continent de la incheierea celui de-al Doilea Razboi Mondial.

Izolat de liderii occidentali, care l-au acuzat de "agresiune" in Europa, prezentat de tabloidele europene drept noul Hitler, dar cu o popularitate mai mare ca oricand in Rusia, Putin a obtinut, la 62 de ani, un nou statut: de campion, in special in opinia antiatlantistilor europeni, al contestarii "leadership-ului american" si al modelului liberal occidental.

Putin a readus “Razboiul Rece” in Europa. Pana unde va merge?

Dorinta de dominatie a liderului rus a readus in atentie sintagma disparuta in 1991, odata cu Uniunea Sovietica: "Razboi Rece". Termenul nu este fericit, iar Rusia nu este, spre deosebire de predecesorul sovietic, detinatoarea unei ideologii, a unui model, dar are meritul de a discuta cu toata lumea, pentru a defini mai bine "lunga iarna" din viitoarele relatii intre rusi si occidentali.

Zboruri ale bombardierelor strategice in apropierea spatiului aerian al tarilor europene, desfasurarea de nave de razboi pentru exercitii navale care provoaca ingrijorare in randul generalilor din cadrul NATO: intensificarea activitatii ruse lasa senzatia unor situatii deja cunoscute. Presedintele rus considera ca are loc doar o inversare a rolurilor: occidentalii nu si-au respectat niciodata promisiunea de a nu extinde NATO pana la granitele Rusiei, atunci Rusia de ce nu ar actiona? Cine ameninta pe cine?, se intreaba Moscova.

Intre timp, toata lumea isi pune aceleasi intrebari: ce vrea Putin? Pana unde va merge? "Putin se considera un lider vesnic, avand o singura misiune: salvarea Rusiei de Occident. Face periodic referiri la istorie, isi cauta locul printre liderii care au salvat Rusia de amenintari", considera analistul independent Maria Lipman.

Potrivit expertilor, criza din Ucraina a aratat, pana la urma, ca Vladimir Putin a dorit un singur lucru: respect si tratament egal in relatia cu Statele Unite. Ce se asteapta in acest moment de la Rusia? Continuarea politicii de cucerire. De asemenea, se asteapta reorientarea prioritatilor energetice din Europa spre Asia, refacerea legaturilor cu tarile din America de Sud si din Orientul Mijlociu, cum a anuntat recent liderul rus, si sustinerea in continuare a regimului sirian condus de Bashar al-Assad si un rol vital in negocierile privind dosarul nuclear iranian.

In ceea ce priveste confruntarea cu Occidentul, "Putin crede ca nervii occidentalilor nu sunt la fel de rezistenti ca ai lui", considera Konstantin Kalacev.