Dupa mai multe luni de deteriorare a situatiei, tentative de preluare a controlului - soldate cu 13 morti la Vilnius, in ianuarie, un puci esuat in august si declaratii de independenta in serie, liderii celor trei republici-cheie - Rusia, Ucraina si Belarus, decreteaza la 8 decembrie 1991 ca Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste "nu mai exista".
La 25 decembrie, presedintele sovietic Mihail Gorbaciov demisioneaza si drapelul rosu cu secera si ciocanul este retras de la Kremlin. Astfel se stinge imperiul comunist care a jucat un rol major in victoria asupra nazistilor si a trimis primul om in spatiu, dar ai carui lideri au eliminat fara mila milioane de concetateni.
Acesta este, de asemenea, sfarsitul definitiv al Razboiului Rece si al unei lumi bipolare, care face din Statele Unite singura superputere mondiala.
Cele mai multe dintre cele 15 republici sovietice devin independente pentru prima data in istorie si se confrunta cu provocarea de a-si crea o identitate nationala si o economie solida, obiective pe care multe dintre ele nu le-au atins nici in prezent.
Putin, singurul nostalgic dupa “Marea Rusie”
Rusia sufera la randul sau pentru pierderea statutului de superputere in fata Statelor Unite. Omul puternic al tarii, Vladimir Putin, presedinte din 2000 pana in 2008, apoi premier, si a carui revenire la Kremlin este aproape garantata in urma alegerilor din martie 2012, isi afiseaza deschis nostalgia fata de URSS, care nu era, in opinia lui, altceva decat "marea Rusie".
Dupa tentativele de reforme liberale mai intai entuziaste apoi impopulare din timpul presedintiei lui Boris Eltin, Rusia priveste spre trecut odata cu preluarea puterii de catre Vladimir Putin.
Fostul agent KGB a reinstaurat vechiul imn sovietic, a preluat controlul presei si al scenei politice si a strans in jurul Rusiei toti fostii sai sateliti. Toate acestea cu riscul de a fi acuzat ca vrea sa reinstaureze o Uniune Sovietica, a carei disparitie a calificat-o, in 2005, drept "cea mai mare catastrofa geopolitica a secolului XX".
In perioada Vladimir Putin diversitatea de opinii a fost sacrificata pe altarul "stabilitatii" si pluralismul politic a fost asociat cu haosul anilor '90.
Unul dintre marile simboluri ale acestei subordonari a fost preluarea controlului asupra marilor posturi de televiziune, ale caror emisiuni satirice si dezbateri politice au fost interzise inca de la mijlocul anilor 2000.
In Parlament, textele sunt in general adoptate fara dezbatere, atat timp cat partidul Rusia Unita detine o majoritate zdrobitoare. Protestele de strada nu mai sunt tolerate: sute de politisti sunt mobilizati in fiecare saptamana la Moscova pentru a dispersa in forta cei cativa opozanti.
Desi departe de totalitarismul URSS, care se caracteriza prin controlul exercitat asupra fiecarui sector al vietii publice si private, Putin nu ezita sa recurga la referintele sovietice. Astfel, el a subliniat recent ca, pentru el, Uniunea Sovietica - un imperiu de 15 republici foarte diverse din punct de vedere etnic si cultural - nu este altceva decat o "mare Rusie".
3 state au invatat ce este democratia, celelalte au ramas in umbra unor regimuri autoritariste
Doar cele trei republici baltice au reusit sa adere la UE, dupa 20 de ani de la destramarea URSS, celelalte 12 foste republici sovietice au ramas, in diverse grade, tari autoritare, divizate de interese divergente in pofida vointei Rusiei de a se situa in centrul unei noi aliante.
In 1991, odata cu infiintarea Comunitatii Statelor Independente (CSI), care regrupeaza in prezent fostele republici sovietice, cu exceptia Georgiei si a celor trei state baltice.
Lituania, Estonia si Letonia, anexate in 1940 de Uniunea Sovietica, au fost printre primele care si-au declarat independenta in 1991, inainte de a adera, in 2004, la Uniunea Europeana si la NATO.
Dupa tarile baltice, Georgia aspira sa adere la NATO pentru a se proteja de marele vecin rus, de la preluarea puterii de catre prooccidentalul Mihail Saakasvili in urma unei revolte populare la sfarsitul lui 2003. Ucraina si-a fixat acelasi obiectiv, precum si intrarea in UE, dupa o "revolutie" prooccidentala la sfarsitul lui 2004. In conflict cu Moscova din cauza pretului gazelor, Kievul refuza sa accepte cerintele ruse si anume sa se indeparteze de UE pentru a se alatura Uniunii vamale inaugurate in 2010 de Rusia, Kazahstan si Belarus.
Tarile din Asia Centrala - Kazahstan, Kirgizstan, Uzbekistan, Tadjikistan si Turkmenistan - precum si Azerbaidjan si Belarus sunt conduse de regimuri autoritariste criticate periodic de organizatiile neguvernamentale pentru nerespectarea drepturilor omului.
In afara de Rusia, unde fostul agent KGB si omul puternic al tarii Vladimir Putin a restrictionat, din 2000, numeroase libertati, Georgia, Armenia si R. Moldova sunt adeseori acuzate ca ignora valorile esentiale ale democratiilor occidentale.
Rivalitatile etnice si regionale scalda inca in sange unele foste state sovietice
Conflicte latente, care isi au adeseori originea in impartirea administrativa efectuata de dictatorul sovietic Iosif Stalin, fara sa tina cont de rivalitatile etnice si regionale, au iesit la lumina dupa ce au fost innabusite in timpul regimului comunist.
Astfel, in 2010 in Kirgizstan au avut loc confruntari etnice sangeroase intre majoritatea kirgiza si minoritatea uzbeca. Aceasta tara, care a cunoscut doua revolutii in cinci ani (2005 si 2010), ramane intr-o situatie fragila, la fel ca Tadjikistanul, unde un razboi civil a provocat moartea a zeci de mii de persoane la inceputul anilor '90, dupa destramarea URSS.
In Caucaz, Azerbaidjanul si Armenia isi disputa regiunea autonoma Nagornii-Karabah, in timp ce Georgia revendica Osetia de Sud si Abhazia, regiuni care si-au proclamat unilateral independenta la inceputul anilor '90 si au aparat-o in cadrul unor conflicte armate.
In 2008, Tbilisi a incercat sa preia cu forta controlul Osetiei de Sud proruse, provocand un scurt razboi castigat de Rusia, care a recunoscut independenta acestui teritoriu si pe cea a Abhaziei. Ulterior, Georgia s-a retras din CSI.
Republica Moldova a revendicat, la randul sau teritoriul separatist Transnistria, care a castigat, cu sustinerea Rusiei, un scurt razboi de independenta in 1991.
Cum ar arata URSS azi. Putin vrea sa creeze o uniune economica eurasiatica, dupa modelul UE
Dupa 20 de ani de la destramarea blocului comunist sovietic, Putin a venit cu initiativa crearii unei uniuni economice in fostele state sovietice, pe modelul Uniunii Europene, care sa aiba inclusiv o moneda unica.
Iar primul pas a fost facut luna trecuta, cand presedintii Rusiei, Belarusului si Kazahstanului au semnat un acord la Moscova, prin care isi “integreaza” economiile de 2 trilioane de dolari, punand astfel bazele Uniunii Eurasiatice. Cele trei foste republici sovietice, care au, impreuna, o populatie de 170 de milioane de persoane, vor avea un singur spatiu economic, de la 1 ianuarie 2012.
Uniunea Eurasiatica, ce nu va lua fiinta mai devreme de 2015, isi propune sa unifice economiile si monedele fostelor tari sovietice si sa adopte politici comune in ceea ce priveste migratia si regimul vizelor.
Dorinta premierul rus Vladimir Putin, care planuieste sa se intoarca la conducerea tarii anul viitor, este sa reuneasca toate statele foste sovietice intr-un bloc economic, ceea ce ar ajuta la reducerea dezechilibrelor globale si ar duce la o integrare dincolo de “Marea Europa”.
Dar fostele republici sovietice din Caucaz si Asia Centrala, cum ar fi Azerbaidjan, Turkmenistan si Kazahstan, bogate in resurse energetice, se indreapta spre Europa si China pentru a scapa de controlul Moscovei si a-si diversifica exporturile de petrol si gaze.
Citeste si: