Romania a importat, in primele noua luni din 2016, o cantitate de gaze naturale utilizabile de 381.900 tone echivalent petrol (tep), cu 465,8% (314.400 tep) mai mare fata de cea importata in perioada similara din 2015, conform datelor centralizate de Institutul National de Statistica (INS).
Productia interna de gaze naturale a totalizat, in perioada ianuarie-septembrie 2016, 5,52 milioane tep, fiind cu 859.700 tep (11%) sub cea din primele noua luni ale anului trecut.
Conform proiectului Strategiei Energetice a Romaniei, publicat pe site-ul ministerului de resort, productia anuala de gaze naturale este de asteptat sa scada usor, pana la o medie de 9-10 miliarde mc pentru perioada 2016-2030.
Documentul mentioneaza ca productia de gaze naturale va scadea, dupa ce atinge un nou varf de 132 TWh in 2025, ca urmare a productiei din Marea Neagra, la 96 TWh in 2030 si la 65 TWh in 2050. Scenariile de pret mic prevad o scadere catre zero a productiei de gaze incepand cu 2045.
Artur Stratan, presedintele Asociatiei Romane a Companiilor de Explorare si Productie Petroliera (ROPEPCA) declara recent ca rezervele dovedite de gaze ale Romaniei se vor epuiza in urmatorii 9 ani, iar cele de titei in 12 ani, daca nu vor fi facute investitii pentru noi descoperiri de hidrocarburi.
"Gradul de epuizare la resursele de petrol este de 90%. Mai avem posibilitatea de a produce hidrocarburi in Romania doar pentru o perioada limitata, respectiv 12 ani la titei si 9 ani la gaze naturale. Atat ne mai ajung rezervele dovedite din zona de onshore (pe uscat - n.r.), fara a mai investi", spunea Stratan, in septembrie, potrivit
Agerpres.
Oficialul ROPEPCA a vorbit si despre importurile mari de gaze din aceasta perioada, intrucat gazele de import au devenit mai ieftine.
"Costul de productie in Romania este destul de mare, undeva intre 16 si 18 dolari pe baril la titei, deci nu putem scadea pretul final. In acelasi timp, sa nu uitam ca Gazprom produce o cantitate egala cu intreaga productie a Romaniei de titei si gaze in maximum zece sonde din Siberia, deci costurile de operare pot fi tinute sub control", a aratat Stratan.
Pe de alta parte, OMV si ExxonMobil au anuntat, la inceputul anului, ca nu vor incepe productia de gaze in perimetrul Neptun din Marea Neagra mai devreme de anul 2020, intrucat, pana acum, nu s-a luat decizia finala de investitie, a declarat, prezent la Bucuresti.
"Nu vom avea gaz inainte de 2020 din Marea Neagra. Avem nevoie de mai mult timp pentru decizia finala de investitii. Nu am finalizat studiile inca si nu am agreat modelul de productie cu partenerii de la ExxonMobil", declara directorul general al OMV, Reiner Seele, in aprilie, la Bucuresti.
Seele a precizat ca gazul din Marea Neagra va fi folosit pentru alimentarea pietei locale si a pietelor din jurul Marii Negre. "As prefera ca gazele din Marea Neagra sa ramana in Romania", a adaugat el.
Totusi, in strategia companiei pentru perioada de pana in 2020 este inclusa participarea in realizarea conductei Nord Stream 2, care va aduce gaze din Rusia prin Marea Baltica, prin Germania, pana in Austria la hub-ul de gaze Baumgarten.
Aceasta conducta, care va avea o capacitate de 55 de miliarde de metri cubi pe an, va fi gata in 2019. Jumatate din participatie este detinuta de Gazprom, iar OMV, E.ON, Engie, Shell si BASF au cate 10%. Costurile totale vor ajunge la 10 miliarde de euro.
OMV Petrom si americanii de la ExxonMobil au finalizat cu succes a doua campanie de foraj in perimetrul Neptun din Marea Neagra, unde cele doua companii au investit in total 1,5 miliarde de euro, din 2008 pana in prezent, OMV Petrom contribuind cu 50% din aceasta suma.