Vineri, Turcia a anunţat descoperirea unor zăcăminte evaluate la 320 de miliarde de metri cubi de gaze în Marea Neagră, în apropierea perimetrului Neptun Deep din apele teritoriale româneşti.

"Pe plan regional, aceste descoperiri înseamnă posibilitatea de a avea mai multe surse de gaz începând, probabil cu 2025. Sunt reţinut în legătură cu şansele de realizare ale obiectivului vecinilor noştri de a avea producţie în 2023. Această descoperire ar putea fi un lucru benefic pentru consumatorii din regiune şi problematic pentru companiile şi ţările care produc sau vor să o facă", a spus Nicolescu, citat de Agerpres.

În ceea ce priveşte implicaţiile pentru România, specialistul Deloitte a arătat că noile descoperiri reprezintă un lucru bun pentru consumatori şi riscuri şi competiţie mai mare pentru producători.

Citește și: Turcia ”cucerește” Marea Neagră. Ce a anunțat Ankara, după descoperirea istorică de gaze naturale

"Problema României nu este însă descoperirea vecinilor şi aliaţilor noştri turci, ci lipsa de strategie şi de acţiune în legătură cu ce vrem noi să facem", a punctat Nicolescu.

Întrebat dacă noile descoperiri reduc şansele de realizare a proiectului Neptun Deep, el a răspuns: "Da şi nu. Va fi mai multă competiţie, dar şi şansă de a folosi o infrastructură construită de vecinii noştri. E vorba de un principiu al eficienţei economice. Nu prea are rost să construieşti două autostrăzi de la Constanţa la Bucureşti în paralel. Ar putea fi şi invers, adică vecinii turci să folosească infrastructură noastră. Noi însă am blocat investiţiile, renunţând singuri la avantajul de a fi mai avansaţi. Ei par foarte entuziaşti. Vom vedea ce se va întâmplă. Cred că e bine să discutăm cu ei şi să încercăm să colaborăm în beneficiul nostru şi al lor".

Turcia a anunțat cea mai mare descoperire de gaze din istorie

Pentru Turcia, este o veste bună, în condiţiile în care economia, moneda şi mediul lor politic aveau nevoie de astfel de veşti.

Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a anunţat vineri că ţara a descoperit cele mai mari depozite de gaze naturale din istoria sa, un câmp din Marea Neagră care ar conţine 320 de miliarde metri cubi de gaze naturale, adăugând că există o posibilitate ridicată să fie descoperite şi alte resurse în aceeaşi zonă, transmite Reuters.

"Vreau să vă împărtăşesc o veste bună. Turcia a descoperit în Marea Neagră cele mai mari depozite de gaze naturale din istoria sa", a spus Erdogan, adăugând că Turcia intenţionează să înceapă să utilizeze aceste resurse în 2023 şi să devină un exportator net de energie.

În ultimii ani, Turcia a cumpărat trei nave de foraj maritim şi a extins în mod semnificativ operaţiunile de explorare energetică în Marea Neagră şi în apele disputate din estul Mediteranei. Autorităţile de la Ankara sunt interesate să găsească rezerve energetice semnificative care să permită Turciei să îşi reducă importurile din Iran, Irak şi Rusia.

Turcia ar putea deveni partenerul României în proiectele de gaze din Marea Neagră

Daniel Apostol, director de relaţii externe al Federaţiei Patronale de Petrol şi Gaze din România (FPPG), spune la rândul său că Turcia ar putea deveni partenerul României în proiectele de exploatare a gazelor din Marea Neagră.

"Descoperirea realizată de Turcia se înscrie în efortul statelor riverane Mării Negre - altele decât Federaţia Rusă (şi mă refer aici la Turcia, România, Bulgaria, Ucraina şi Georgia) - de a scăpa de sub hegemonia energetică rusească. Dintr-un importator net, Turcia s-ar transforma într-un producător semnificativ şi exportator de gaze naturale. Dar, potrivit experţilor, acest lucru nu se va întâmpla mai curând de minimum cinci ani. Turcia ar putea atrage în exploatarea acestor noi zăcăminte jucători majori la nivel global, aşa cum îşi dorea România să o facă cu perimetrele deţinute la Marea Neagră", a declarat Apostol pentru Agerpres.

Potrivit acestuia, am putea asista astfel la intrarea prin Bosfor a unor mari producători mondiali, dacă Turcia nu va alege cumva o cale naţionalistă şi nu va încerca să exploateze cu resurse proprii de producţie.

"Problema la ora asta este să aflăm cât din descoperirea anunţată înseamnă că se va putea transforma în producţie efectivă. Iar pieţele internaţionale de energie vor dori să afle ce volum de producţie anuală ar putea intra în circuitul global al energiei şi la ce preţuri. Dar din cauza pandemiei, piaţa globală a ţiţeiului şi gazelor naturale traversează cea mai mare criză din ultimii 100 de ani, cu minime istorice la volumul cererii şi la preţuri şi cu interes şi mai scăzut în investiţii în noi producţii", a spus Apostol.

El a amintit că, potrivit unui studiu prezentat de FPPG realizat de Deloitte, România ar putea câştiga în următoarea decadă peste 20 de miliarde de dolari din extracţia gazelor naturale din Marea Neagră şi şi-ar asigura independenţa energetică.

"Din păcate, atitudinile populiste din Parlamentul României au dat naştere unui cadru legislativ care nu a încurajat prezenţa investitorilor strategici la Marea Neagră. Se accentuează din ce în ce mai mult riscul să "pierdem trenul" şi să nu mai găsim momentul oportun al exploatării zăcămintelor descoperite în subsolul marin, cu atât mai mult cu cât pandemia a agravat criza sectorului petrol şi gaze şi a alungat investitorii din multe zone cu grade mari de incertitudine. Iar zăcămintele descoperite de turci sunt foarte aproape de o zonă în care graniţele maritime ale Bulgariei şi României converg şi sunt nu departe de blocul Neptun al României, cel mai mare zăcământ de gaze din Marea Neagră descoperit în urmă cu opt ani de Petrom şi Exxon", a completat Apostol.

În opinia sa, este prematur de spus dacă descoperirea din Turcia reduce şansele de realizare a proiectului Neptun, în momentul în care nu se ştie cum anume va proceda Turcia în urmă descoperirii de la Marea Neagră.

"Cum am arătat anterior, poate fi şi o ameninţare dar şi o oportunitate. Deocamdată, şansele de realizare a proiectului Neptun Deep depind de cota de populism şi de nuanţa de înţelepciune a deciziilor de la Bucureşti", a adăugat Apostol.

Perimetrul Neptun din România, cea mai mare descoperire de gaze din Marea Neagră din ultimele decenii

Petrimetrul turcesc Tuna-1 se află nu departe de blocul Neptun din România, estimat la 42-84 de miliarde de metri cubi de gaze, cea mai mare descoperire de gaze din Marea Neagră din ultimele decenii.

Aceste gaze ar asigura auto-suficienţa României, iar dacă vor fi exportate ar permite României să devină un hub regional în aprovizionarea cu gaze.

România are proiecte de gaze în ape de mică adâncime dar rezervele de gaze din blocul Neptun, descoperite în urmă cu opt ani de Petrom şi Exxon, nu au fost încă exploatate. De asemenea, o companie susţinută de fondul Carlyle Group explorează şi ea un perimetru din apele teritoriale ale României şi intenţionează să livreze primele cantităţi de gaze naturale în 2021.

ExxonMobil, care şi-a anunţat anul trecut intenţia de a se retrage din România, şi OMV Petrom explorează zăcământul de mare adâncime Neptun din Marea Neagră. Cele două companii au participaţii egale în proiect, iar decizia finală de investiţii pentru extracţia resurselor nu a fost încă luată.

OMV Petrom a anunțat, în repetate rânduri, că vrea să continue proiectul Neptun Deep, însă este nevoie de modificări legislative care să asigure stabilitate, competitivitate fiscală şi dreptul la o piaţă liberă a gazelor.

În aprilie, directorul general de la grupul austriac OMV, Rainer Seele, declara că decizia finală de investiţie în proiectul Neptun din Marea Neagră este aproape sigur că nu va fi luată în acest an, ci abia în 2021, deoarece foarte multe depind de existenţa unei legislaţii offshore adecvate în România.

Potrivit Deloitte, România ar putea câştiga peste 20 de miliarde de dolari din extracţia gazelor din Marea Neagră, în următorii 10-12 ani și și-ar asigura independența energetică.