"În anii ‘70 au început primele explorări (petroliere - n.r.) în Marea Neagră. Prin anii ‘80 a început exploatarea în perimetrul Istria, la renumita platformă Gloria. Aici aş vrea să vă dau un breaking news: pe 1 mai se încheie complet exploatarea gazelor care se face prin platforma Gloria, aceasta urmând să fie dezactivată, mutată la loc uscat şi tăiată la fier vechi. Platforma Gloria ne va părăsi în acest an", a spus Gal, potrivit Agerpres.

Platforma de foraj marin Gloria este o platformă de tip autoridicătoare cu patru picioare cu zăbrele din material tubular.

Gloria este cel mai vechi utilaj de acest tip din România şi a început activitatea de foraj la 16 septembrie 1976, la o distanţă de 72 mile marine în largul Mării Negre, la o adâncime maximă a apei de 90 de metri, în perimetrul Istria.

În prezent, Gloria este în proprietatea OMV Petrom, care extrage 10% din producţia de gaze naturale a României din Marea Neagră.

200 mld. de metri cubi de gaze în Marea Neagră

Sorin Gal a mai spus că Marea Neagră are un potenţial de peste 200 de miliarde de metri cubi de gaze, iar 60% din producţia României va proveni din zăcăminte offshore în anul 2030.

"Potenţialul Mării Negre estimat de noi - o spuneam şi în urmă cu un an - este undeva la peste 200 de miliarde de metri cubi. Eu cred că este mult mai mult şi întăresc acest lucru prin faptul că, după construirea instalaţiilor de suprafaţă şi a conductelor subacvatice care aduc gaze la mal, atât de către titularul zăcămintelor Ana şi Doina (Black Sea Oil and Gas - n.r.), cât şi de viitorii producători OMV, Exxon, Lukoil, se va crea oportunitatea de a se dezvolta şi zăcămintele mici", a explicat Gal.

El a arătat că, pe lângă zăcămintele mari, de 30-40 de miliarde de metri cubi, în jurul lor sunt foarte multe zăcăminte mici, de 4-5 miliarde de metri cubi, care vor deveni fezabile după ce vor exista în apropiere instalaţiile de suprafaţă şi construcţiile necesare pentru a aduce gaze la mal.

Potrivit lui Gal, primul mare producător din Marea Neagră va fi Black Sea Oil and Gas (BSOG), care va începe extracţia în anul 2022 cu 2 miliarde de metri cubi pe an.

În ceea ce priveşte ExxonMobil şi OMV Petrom, care explorează zăcământul de mare adâncime Neptun, oficialul ANRM estimează că faza de dezvoltare va începe în 2021-2022, iar în 2024-2025, cel târziu, va începe producţia.

"Din 2030, cred că vom ajunge să avem peste 60% din producţia de gaze a României din producţie exclusiv offshore. (...) În 2030, eu estimez că Marea Neagră va aduce aproximativ 10-11 miliarde de metri cubi de gaz pe an. Problema cea mai mare este ce facem cu acel gaz. Aici nu pot să dau un răspuns, pentru că Legea petrolului spune că, după plata redevenţei, titularul de acord petrolier este liber să comercializeze gaze, să le utilizeze, inclusiv să le exporte", a mai spus Gal.

El a adăugat că, prin noua lege offshore, unii dintre titularii de acorduri petroliere, respectiv OMV şi Exxon, deja au utilizat o clauză, un articol din lege, şi li s-a prelungit cu 15 ani acordul petrolier.