Guvernele din Uniunea Europeana au ajuns la un acord preliminar pentru interzicerea importurilor de petrol din Iran, dar nu au hotarat cand va fi pus in practica embargoul. Informatia furnizata de diplomati ai UE a dus insa la cresterea cotatiilor petrolului si aurului.

Acordul a avut loc in urma discutiilor de la sfarsitul lui decembrie dintre delegatii tarilor UE, iar obiectiile, venite in special din partea Greciei, au fost retrase, au spus diplomatii, citati de Reuters. "Au fost facute numeroase progrese. Principiul de a introduce un embargou asupra importurilor de petrol din Iran a fost convenit", a spus una dintre surse.

Embargoul european va face parte dintr-o actiune occidentala concertata menita sa preseze Teheranul sa abandoneze programul sau nuclear.

Multe guverne sunt ingrijorate ca Iranul produce armament nuclear, fapt respins de autoritatile iraniene. Statele Unite ale Americii au impus de la 1 ianuarie noi sanctiuni, prin care exclud din sistemul financiar american bancile care colaboreaza cu banca centrala din Iran, blocand astfel principala sursa de plati pentru petrolul iranian.

Diplomatii europeni au adaugat ca se discuta si interzicerea exporturilor de echipamente petroliere catre Iran si noi masuri impotriva livrarilor de petrol. Ei au precizat ca se discuta inca daca embargoul asupra importurilor de petrol iranian sa fie aplicat imediat dupa aprobare sau dupa cateva luni.
 
Unele tari eurpene sunt ingrijorate in legatura cu impactul economic al acestui embargou, intr-o perioada in care Europa se lupta cu problema datoriilor suverane. Iranul furnizeaza statelor din UE aproximativ 450.000 de barili de petrol pe zi, Uniunea fiind a doua mare piata pentru petrolul iranian dupa China.

Tarile europene suspecteaza Iranul de „practici neloiale”

Exista o multime de motive pentru care tarile din UE suspecteaza Iranul ca joaca la „cacealma”, scrie si revista americana Forbes. Un eventual atac asupra navelor de transport maritim din Stramtoarea Ormuz ar duce nu doar la sinucideri militare. Regimul iranian are nevoie sa exporte cele 2,1 milioane de barili de petrol pe zi. Cu toate astea, statul asiatic detine suficiente resurse pentru a ameninta transportul maritim din stramtoare. Daca Iranul va decide sa inchida Ormuzul, acesta va bloca 20% din tranzactionarile internationale cu titei din lume.

Potrivit calculelor celor de la Forbes, pierderea a 10 milioane de barili de petrol pe zi din productia Orientului Mijlociu ar putea duce, pe termen scurt, la cresterea cotatiei petrolului la 413 dolari pe baril, avand in vedere incapacitatea consumatorilor de a se reorienta rapid spre alte produse de acest gen. Un asemenea soc ar fi suficient pentru o explozie a economiei americane, aflata in recesiune.

Economistul american Kevin Kliesen, din St. Louis, sustine ca o crestere brusca si sustinuta a cotatiei petrolului ar duce la accelerarea recesiunii din SUA cu 50% in primul an si cu 90% dupa trei ani. „Daca privesti la datele istorice, noua din ultimele 10 recesiuni din America au fost precedate de cresteri masive ale cotatiilor petrolului”, afirma analistul.

O crestere cu 50 de centi a pretului benzinei ii va costa, anual, pe americani 70 de miliarde de dolari. Insusi presedintele Rezervei Federale, Ben Bernanke, nota in primii ani ai carierei sale ca informatiile imprevizibile, precum cotatiile petrolului, pot duce la incapacitatea intreprinderilor de a-si achita cheltuielile la timp. Motivul? „Asteptarea de a vedea ce se intampla in continuare cu pretul petrolului depaseste beneficiul estimat de pe urma investitiilor”, spunea Bernanke, citat de Forbes.

Economistii citati de revista americana au reexaminat colapsul financiar din 2008. Potrivit analistilor, totul a debutat cu cresterea cu 55% a cotatiei petrolului, lucru care a „contribuit” foarte mult la declinul economic. De pilda, specialistul in economie James D. Hamilton, de la Universitatea din California (San Diego), a constat impactul pretului petrolului asupra Produsului Intern Brut (PIB), in al treilea trimestru din 2008. Faptul surprizantor, pe care de altfel Hamilton l-a precizat in Crongresul American, in 2009, a fost ca pretul crescut al petrolului a cauzat foarte multe prejudicii altor probleme economice din momentul respectiv.

„A fost un eveniment-cheie care a dus la incetinirea economiei. Cu siguranta, am suferit diverse socuri in perioada respectiva, iar cotatia petrolului a fost unul dintre ele”, a subliniat si Kliesen.


Cresterea brusa a cotatiei petrolului a lovit destul de dur pietele de capital, spun economistii, si asta deoarece companiile au renuntat sa mai investeasca pana cand au considerat ca preturile se indreptau spre o directie buna (aceasta a fost si teza lui Bernanke, spusa intr-un mod mai generalizat). Totodata, preturile ridicate ale petrolului au impulsionat investitorii sa transfere bani catre sectoarele economice mai putin afectate, iar o asemenea „repartizare este destul de costisitoare”, adauga Kliesen.

Potrivit unui studiu realizat de Fondul Monetar International (FMI) in anul 2000, o crestere a cotatiei petrolului, in medie, cu 5 dolari duce la scaderea PIB-ului Statelor Unite cu 0,25% in primii patru ani, noteaza Forbes. Insa impactul asupra economiei americane a fost mai mare de 0,3% din 2008 incoace, ceea ce reflecta consumul mare de energie pe cap de locuitor din SUA.

Tensiunile dintre Occident si Iran, al doilea mare producator de titei din OPEC, au urcat deja cotatia petrolului. Pretul petrolului Brent, de referinta la bursa din Londra, era tranzactionat, miercuri, in crestere cu 92 de centi, dupa un maxim al sedintei de 113,97 dolari pe baril, cel mai ridicat nivel atins dupa 14 noiembrie. Cotatia petrolului destinat pietei americane este in scadere cu 10 centi, la 102,86 dolari pe baril, sub un varf al sedintei de 103,74 dolari pe baril.

Citeste si:

Iranul vine cu alternative pentru exporturile de petrol, daca UE introduce embargoul