Comisia a publicat un raport cu 17 recomandări, pe care Rep. Irlanda ar trebui să le urmeze, în urma negocierilor dintre UE și Regatul Unit în vederea ieșirii Marii Britanii din blocul comunitar.

Senatorul Mark Daly, din partea partidului Fianna Fáil, care a redactat raportul, spune că unificarea, dacă va avea loc, se va face doar dacă va exita un consens total din partea celor două țări.

“Acesta este primul raport al Parlamentului despre cum s-ar putea face o unificare pașnică a Irlandei. Anul trecut, fostul premier Enda Kenny spunea că UE trebuie să se pregătească pentru o Irlandă unită. Și este clar din cele 17 recomandări ale comisiei că este mult de muncă înaintea organizării unui referendum”, a spus Mark Daly.

El a adăugat că din discuțiile pe care le-a avut cu oameni din ambele comunități, în Irlanda de Nord multă lume crede că la un moment dat se va organiza un referendum pentru unificare.

Cu toate acestea, un sondaj realizat in septembrie 2016 de BBC Northern Ireland despre viitorul țării după Brexit, arată că 63% dintre respondenți au declarat că Irlanda de Nord ar trebui să rămână parte a Regatului Unit și doar 22% au susținut unirea cu Republica Irlanda.

“Dar trebuie să învățăm din lecția Brexitului, care ne arată că nu poți să faci un referendum fără să le explici oamenilor în detaliu cum va arăta viitorul lor și fără să discuți subiecte de mare interes pentru comunitate”, a mai spus senatorul irlandez.

Raportul, intitulat “Brexitul și viitorul Irlandei: o Irlandă unită în pace și prosperitate”, a fost ratificat de toate partidele pe 13 iulie. Documentul subliniază în detaliu opțiunile pe care le are Irlanda în urma ieșirii Regatului Unit din UE.

Între recomandări se regăsește și aceea a necesității instituirii unui statut special pentru Irlanda de Nord, nevoia de a păstra fondurile structurale, precum și eliminarea posibilității introducerii controalelor la graniță și a pașapoartelor.

În 1921, Irlanda a fost împărțită în Republica Irlanda și Irlanda de Nord printr-un act al Parlamentului britanic, cea de-a doua fiind alipită Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord. De-a lungul anilor, în provincie au avut loc lupte sângeroase între romano-catolici și protestanți, care s-au soldat cu mii de victime (după unele estimari în jur de 50.000 de oameni și-au pierdut viața până în 1998, când a fost încheiat Acordul din Vinerea Mare de încetare a conflictului).

Granița dintre cele două Irlande, piatra de încercare în negocierile pentru Brexit

Unul dintre cele mai spinoase subiecte de negociat între Marea Britanie şi UE în cadrul discuţiilor privind Brexitul îl reprezintă, pe lângă drepturile cetăţenilor europeni în Regat, graniţa dintre Republica Irlanda şi Irlanda de Nord şi statutul celei de-a două în blocul comunitar, scrie Bloomberg.

Surse europene, citate de The Telegraph, declarau, înaintea începerii negocierilor pentru Brexit, că liderii UE ar putea permite Irlandei de Nord să se alăture din nou Uniunii Europene după Brexit, dacă cetăţenii săi vor vota pentru ieşirea din Regatul Unit şi reunificarea cu Republica Irlanda.

Tratatul pentru ieşirea Marii Britanii din UE ar putea să conţină o clauză care ar permite Irlandei de Nord să reintre automat în UE, în cazul în care se va uni cu Republica Irlanda, în aceeaşi manieră în care Germania de Est a intrat în UE odată cu reunificarea cu Germania de Vest, în 1990.

Decizia se bazează pe Acordul din Vinerea Mare, adoptat în 1998, pe care Theresa May a promis să îl respecte şi să îl protejeze, şi care permite organizarea unui referendum pentru reunificarea Irlandei, fără un acord obţinut în prealabil de la Londra.

În timpul negocierilor, Marea Britanie şi UE vor discuta în linii mari subiectul graniţei dintre cele două Irlande şi vor căuta o soluţie provizorie, pentru a nu ţine negocierile pe loc, au declarat patru surse familiare cu subiectul, citate de Bloomberg. Discuţia va fi reluată spre finalul negocierilor, atunci când Bruxelles-ul ar putea oferi un statut special Irlandei de Nord, pentru a evita apariţia oricăror conflicte între Dublin şi Belfast, că urmare a trasării unei graniţe între cele două state.

Secretarul de stat britanic pentru Brexit, David Davis, a declarat că este puţin probabil că un plan complet în ceea ce priveşte graniţa dintre Irlanda şi Irlanda de Nord să fie elaborat până spre finalul celor doi ani de negocieri dintre Londra şi Bruxelles.

După ieşirea Regatului Unit din UE, graniţa de 500 de km dintre Irlanda şi Irlanda de Nord va fi singură frontieră terestră dintre Marea Britanie şi blocul comunitar. Sursele citate susţin că autorităţile irlandeze caută de luni bune o soluţie pentru minimizarea efectelor trasării frontierei între cele două state, după ieşirea oficială a Marii Britanii din UE. Potrivit acestora, nouă administraţie de la Dublin, condusă de Leo Varadkar, susţine opţiunea unei frontiere libere, fără controale.

Partea britanică nu a venit încă cu nicio propunere în ceea ce priveşte această problematica delicată, iar una dintre sursele citate de Bloomberg susţine că nici nu se vor găsi soluţii concrete până la finalizarea negocierilor pentru Brexit.