Sinn Fein a cerut de mai multe ori independenta Irlandei de Nord fata de Regatul Unit al Marii Britanii si unirea cu Republica Irlanda, dupa vorul pentru iesirea din UE dat de britanici in iunie anul trecut. Ca si in cazul scotienilor, cei mai multi dintre irlandezi au votat pentru ramanearea Regatului in UE.

Dupa armistitiul din 1998, care a incheiat 30 de ani de violente in provincie, Guvernul are liberatea de a organiza un referendum, daca dovedeste ca majoritatea votantilor este in favoarea unei Irlande unite.

Dar Secretatul de Stat al Irlandei de Nord, James Brokenshire, declara, in iulie anul trecut, imediat dupa referendumul pentru Brexit, ca nu sunt indeplinite conditiile pentru organizarea unui referendum.

Sondajele realizate dupa votul pentru Brexit din 23 iunie 2016 au aratat ca o vasta majoritate dintre locuitorii Irlandei de Nord isi doreau sa ramana parte a Regatului Unit si doar 22% sustineau unierea cu Republica Irlanda.

Dar cu toate ca autoritatile nu au mai realizat in sondaj recent, Sinn Fein sustine ca trebuie organizat in referendum.

“Brexitul va fi un dezastru pentru economie si pentru irlandezi. Un referendum pentru unificarea Irlandei trebuie organizat cat mai curand posibil”, a declarat liderul Sin Fein, Michelle O'Neill. Guvernul de la Londra “refuza in continuare sa asculte vasta majoritate si refuza sa-si respecte promisiunile si angajamentele”, a mai spus O'Neill.

Comentariile liderului Sinn Fein vin in contextul in care se asteapta ca premierul britanic Theresa May sa lanseze negocierile pentru Brexit pana la finele lunii martie, ceea ce va avea implicatii majore asupra economiei Irlandei de Nord, care va fi pusa in situatia de a-si inchide granitele cu Republica Irlanda, tara membra UE.

Revenirea la “hard border” intre Dublin si Belfast ar putea reactiva conflictul din Irlanda de Nord

Revenirea la asa-numita “hard border” intre Republica Irlanda si Irlanda de Nord pare inevitabila daca Marea Britanie paraseste piata unica a Uniunii Europene, declara, la inceputul anului, comisarul european pentru agricultura si dezvoltare rurala, irlandezul Phil Hogan.

Provincie britanica, Irlanda de Nord va reprezenta singura granita terestra intre Marea Britanie si Uniunea Europeana, dupa Brexit.

Lideri politici de la Londra, Dublin si Belfast au declarat ca vor sa evite o “hard border”, care presupune controale vamale si posturi de control frontalier.

Hogan, citat de cotidianul The Irish Independent, afirma atunci ca, in cazul in care Marea Britanie iese din piata unica europeana, atunci pare inevitabila instituirea unei “hard border”, care ar implica potentiale controale ale actelor de identitate si tarife vamale. Ulterior, Theresa May a declarat ca Marea Britanie va iesi “cu totul” din UE, ceea ce induce ideea unui “hard Brexit”, care atrage si parasirea pietei unice europene.

Situatia de la Belfast este cu atat mai dificila cu cat Irlanda de Nord si-a exprimat, imediat dupa votul pentru Brexit, nemultumirea legata de faptul ca iesirea Regatului din UE ar trasa din nou granita intre Belfast si Dublin.

De altfel, cu o luna inaintea votului din Marea Britanie, ministrul german de externe de atunci, Frank-Walter Steinmeier (ales intre timp presedinte al Germaniei), a avertizat in privinta unei posibile reluari a conflictului nord-irlandez in caz de Brexit, pentru ca acest lucru ar duce din nou la aparitia unei frontiere intre Republica Irlanda si Irlanda de Nord.

“Din momentul in care Marea Britanie iese din UE, atunci vom avea o frontiera intre Irlanda si Irlanda de Nord si asta are cel putin potentialul de a reaprinde un conflict care pare sa fie total calmat”, a avertizat Steinmeier. “Este una dintre noile dinamici care pot fi declansate de 'Brexit'”, a adaugat el.

In 1998, acordurile de pace din asa-numita “Good Friday (Vinerea Mare)” au pus capat unei perioade de trei decenii de infruntari confesionale intre catolici si protestanti in Irlanda de Nord care s-au soldat cu peste 3.600 de morti, conflict catralogat ca fiind unul dintre cele mai sangeroase din Europa de dupa razboi.

Scotia va organiza un al doilea referendum pentru independenta

Pozitia liderului Sinn Fein de la Belfast a fost generata de declaratia anterioara a premierului Scotiei, Nicola Sturgeon, care a confirmat ca va cere votul parlamentului de la Edinburgh pentru organizarea unui al doilea referendum pentru independenta.

Sturgeon a declarat, intr-o conferinta sustinuta luni dimineata, ca ar vrea ca referendumul sa aiba loc in toamna anului 2018 sau cel mai tarziu in primavara lui 2019, dar ca detaliile, inclusiv data, urmeaza sa fie decise de Scotia.

Ea a precizat ca va cere votul Parlamentului Scotiei saptamana viitoare. Sturgeon a anuntat ca va actiona rapid pentru a le oferi alegatorilor scotieni posibilitatea de a face din Scotia o tara independenta.

Ea a declarat ca, pana in prezent, premierul britanic Theresa May a refuzat orice compromis cu Scotia pe tema Brexitului. Premierul scotian a declarat ca, in opinia sa, este important ca Scotia sa ia masuri active pentru a-si proteja interesele, in contextul in care Regatul Unit este pregatit sa-si declanseze iesirea din Uniunea Europeana.

Alegatorii scotieni au respins independenta provinciei prin referendum, in 2014, insa Sturgeon a declarat ca decizia Regatului Unit de a pleca din UE a provocat o ”schimbare sau circumstante materiale”.

Ea spune ca referendumul este necesar sa aiba loc atunci cand optiunile vor fi mai clare decat sunt acum, dar ca este in continuare posibil ca Scotia sa ramana in Regatul Unit.

Potrivit conventiilor constitutionale in vigoare, organizarea unui al doilea referendum pe tema independentei este necesar sa fie aprobata, insa, si de Guvernul britanic de la Londra.