Surse europene, citate de The Telegraph, declarau, inaintea inceperii negocierilor pentru Brexit ca liderii UE ar putea permite Irlandei de Nord sa se alature din nou Uniunii Europene dupa Brexit, daca cetatenii sai vor vota pentru iesirea din Regatul Unit si reunificarea cu Republica Irlanda.

Tratatul pentru iesirea Marii Britanii din UE ar putea sa contina o clauza care ar permite Irlandei de Nord sa reintre automat in UE, in cazul in care se va uni cu Republica Irlanda, in aceeasi maniera in care Germania de Est a intrat in UE odata cu reunificarea cu Germania de Vest, in 1990.

Decizia se bazeaza pe Acordul din Vinerea Mare, adoptat in 1998, pe care Theresa May a promis sa il respecte si sa il protejeze, si care permite organizarea unui referendum pentru reunificarea Irlandei, fara un acord obtinut in prealabil de la Londra.

Dupa inceperea oficiala a negocierilor, Marea Britanie si UE vor discuta in linii mari subiectul granitei dintre cele doua Irlande in lunile urmatoare si vor cauta o solutie provizorie, pentru a nu tine negocierile pe loc, au declarat patru surse familiare cu subiectul, citate de Bloomberg.  Discutia va fi reluata spre finalul negocierilor, atunci cand Bruxelles-ul ar putea oferi un statut special Irlandei de Nord, pentru a evita aparitia oricaror conflicte intre Dublin si Belfast, ca urmare a trasarii unei granite intre cele doua state.

Secretarul de stat britanic pentru Brexit David Davis a declarat, miercuri, ca este putin probabil ca un plan complet in ceea ce priveste granita dintre Irlanda si Irlanda de Nord sa fie elaborat pana spre finalul celor doi ani de negocieri dintre Londra si Bruxelles.

Dupa iesirea Regatului Unit din UE, granita de 500 de km dintre Irlanda si Irlanda de Nord va fi singura frontiera terestra dintre Marea Britanie si blocul comunitar.

Sursele citate sustin ca autoritatile irlandeze cauta de luni bune o solutie pentru minimizarea efectelor trasarii frontierei intre cele doua state, dupa iesirea oficiala a Marii Britanii din UE. Potrivit acestora, noua administratie de la Dublin, condusa de Leo Varadkar, sustine optiunea unei frontiere libere, fara controale.

Partea britanica nu a venit inca cu nicio propunere in ceea ce priveste aceasta problematica delicata, iar una dintre sursele citate de Bloomberg sustine ca nici nu se vor gasi solutii concrete pana la finalizarea negocierilor pentru Brexit.

Revenirea la “hard border” intre Dublin si Belfast ar putea reactiva conflictul din Irlanda de Nord

Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord si Republica Irlanda au aderat impreuna la UE, in 1973, intr-o perioada in care violentele si atacurile teroriste pusesera stapanire pe Belfast. Controalele de la granita dintre cele doua tari au fost eliminate in anii ’90, cand cele doua state au devenit parte a pietei unice europene, iar Acordul din Vinerea Mare din 1998 a dus la incetarea ostilitatilor dintre republicanii catolici care luptau pentru unificarea Irlandei si protestantii unionisti loiali Regatului Unit.

In prezent, aproximativ 30.000 de oameni traverseaza zilnic granita dintre cele doua tari, de aceea o solutie privind libera circulatie a persoanelor si o serie de facilitati pentru companii, dupa Brexit, sunt asteptate cu sufletul la gura de ambele parti.

Liderul Sinn Fein, cel mai mare partid republican irlandez, a declarat, imediat dupa declansarea procesului de iesire a Marii Britanii din UE, pe 29 martie, ca Irlanda de Nord trebuie sa de separe de Regatul Unit “cat mai rapid posibil”.

Dupa armistitiul din 1998, care a incheiat 30 de ani de violente in provincie, Guvernul are liberatea de a organiza un referendum, daca dovedeste ca majoritatea votantilor este in favoarea unei Irlande unite. Insa sondajele realizate dupa votul pentru Brexit din 23 iunie 2016 au aratat ca o vasta majoritate dintre locuitorii Irlandei de Nord isi doreau sa ramana parte a Regatului Unit si doar 22% sustineau unirea cu Republica Irlanda. Si cu toate ca autoritatile nu au mai realizat in sondaj recent, Sinn Fein sustine ca trebuie organizat in referendum.

Revenirea la asa-numita “hard border” intre Republica Irlanda si Irlanda de Nord pare inevitabila, daca Marea Britanie paraseste piata unica a Uniunii Europene, declara, la inceputul anului, comisarul european pentru agricultura si dezvoltare rurala, irlandezul Phil Hogan.

Provincie britanica, Irlanda de Nord va reprezenta singura granita terestra intre Marea Britanie si Uniunea Europeana, dupa Brexit. Lideri politici de la Londra, Dublin si Belfast au declarat ca vor sa evite o “hard border”, care presupune controale vamale si posturi de control frontalier.

Hogan, citat de cotidianul The Irish Independent, afirma atunci ca, in cazul in care Marea Britanie iese din piata unica europeana, atunci pare inevitabila instituirea unei “hard border”, care ar implica potentiale controale ale actelor de identitate si tarife vamale. Ulterior, Theresa May a declarat ca Marea Britanie va iesi “cu totul” din UE, ceea ce induce ideea unui “hard Brexit”, care atrage si parasirea pietei unice europene.

De altfel, cu o luna inaintea votului din Marea Britanie, ministrul german de externe de atunci, Frank-Walter Steinmeier (ales intre timp presedinte al Germaniei), a avertizat in privinta unei posibile reluari a conflictului nord-irlandez in caz de Brexit, pentru ca acest lucru ar duce din nou la aparitia unei frontiere intre Republica Irlanda si Irlanda de Nord.

“Din momentul in care Marea Britanie iese din UE, atunci vom avea o frontiera intre Irlanda si Irlanda de Nord si asta are cel putin potentialul de a reaprinde un conflict care pare sa fie total calmat”, a avertizat Steinmeier. “Este una dintre noile dinamici care pot fi declansate de 'Brexit'”, a adaugat el.

In 1998, Acordul de pace din Vinerea Mare (“Good Friday Agreement") a pus capat unei perioade de trei decenii de infruntari confesionale intre catolici si protestanti in Irlanda de Nord, care s-au soldat cu peste 3.600 de morti, conflict catralogat ca fiind unul dintre cele mai sangeroase din Europa de dupa razboi.