In primele sase luni din 2016, au fost consemnate atat tranzactii care au vizat achizitii de proiecte, cat si unele care au avut ca obiect preluarea controlului integral al unor coproprietari asupra unor proiecte.

Bucuresti a atras aproape 48% din volumul investitiilor, dar de asemenea, s-a consemnat prima tranzactie semnificativa de dupa 2008 din afara Capitalei, la Sibiu, potrivit Agerpres.

Conform studiului realizat de JLL Romania, volumele au fost echilibrate din punct de vedere al segmentelor de piata intre retail (45%) si birouri (38%), in timp ce sectorul industrial a atras 17% din tranzactii. De mentionat, ca 8% din volumul tranzactiilor reprezinta preluarea unei cladiri de birouri de catre banca finantatoare.

“Previziunile macroeconomice pentru Romania par pozitive, cu o prognoza privind o crestere economica mentinuta la 4,2% chiar si dupa rezultatul referendumului din Marea Britanie. Acest lucru ar trebui sa faca din Romania unul dintre performerii din Europa in 2016. Avand in vedere disponibilitatea de proiecte de buna calitate (in special birouri) care vor aparea pe piata in urmatoarele 12 luni si mentinerea unei diferente importante intre randamentele oferite de Romania, pe de o parte, si Polonia sau Cehia, pe de alta parte, investitorii ar trebui sa profite de avantajele conditiilor curente si sa isi intoarca atentia spre Romania si spre produse mai bine pozitionate pe piata”, spune Andrei Drosu, consultant Research Department JLL Romania.

Cea mai mare tranzactie inregistrata in prima jumatate a anului a fost achizitia Sibiu Shopping City de catre NEPI de la ARGO, contra sumei de 100 de milioane de euro, reprezentand cea mai mare tranzactie cu o singura proprietate realizata in afara Bucurestiului, dupa criza.

Randamentele pe piata de birouri sunt de 7,5%, cu doar 0,25 puncte procentuale mai mari decat cele de pe piata de retail (7,25%), in timp ce proiectele industriale au randamente de 9%. Randamentele s-au redus cu 0,25 - 0,5% in ultimele 12 luni, dar JLL nu estimeaza o noua scadere pentru a doua parte a anului.

Realizatorii studiului spun ca Brexit-ul ar trebui sa aiba un efect redus pe termen scurt si mediu asupra economiei romanesti atata timp cat intreaga economie de la nivelul Uniunii Europene nu va suferi alte socuri neasteptate.

Investitorii care se uita la proprietati cu probleme financiare in Romania se vor stradui sa le gaseasca pe cele care pot fi puse pe picioare. Conditiile de finantare s-au imbunatatit in ultimele 18 luni, iar cresterea apetitului bancilor pentru produse bune, detinute de dezvoltatori seriosi incurajeaza acest flux de capital. Pe de alta parte, ar putea trece cateva luni pana efectul Brexit-ului sa se aseze si sa se contureze un trend clar.