Centrul istoric al Bucurestiului in care s-au bagat milioane de euro ramane un vesnic santier in lucru: gropi, muncitori plictisiti, gunoaie. Majoritatea cladirilor stau sa cada, cu fatade distruse de vreme, iar multe sunt ocupate abuziv.

Lentoarea lucrarilor de pe santier este pusa pe seama descoperirilor arheologice. Dupa ce sunt tinute luni si ani de zile in bataia ploilor, descoperirile nu sunt puse in valoare, ci sunt acoperite cu pamant si beton.

Orice tara civilizata se lauda cu trecutul ei. Mai mult, unii reusesc sa faca si bani din asta.

In urma cu 80 de ani, centrul Bucurestiului avea aerul capitalelor occidentale.

Cladirile erau elegante, aici se facea comert, se tinea pasul cu modele de peste granita. Locul isi capatase renumele de "micul Paris". In timp, de soarta acestui loc nu s-a mai intersat nimeni, iar centrul istoric a inceput sa decada.

De ani de zile, se tot incearca o reconstructie. Fara prea mare succes. Pe strada Stravopoleos, dupa ce-au decopertat-o, muncitorii trag de timp printre maldarele de noroaie.

In orice oras, turistii vor sa vada centrul.

In centrul Bucurestiului doar cateva strazi au fost scoase la lumina. Doar strazile nu si casele sau fatadele. In lipsa unor alternative, toata lumea se inghesuie la terase pe doar trei-patru stradute. Aici este toata viata din centrul istoric al capitalei.

In spatele fatadelor scorojite descoperi insa o alta lume, desprinsa parca dintr-un alt secol. Casa din Blanari, numarul 2, candva o bijuterie arhitectonica, a fost ocupata abuziv de mai multe familii. Nimeni nu-i deranjeaza.

Si pe Gabroveni, mai multe case sunt ocupate abuziv. Locatarii sustin ca imobilele ocupate apartin Patrarhiei si ca au acordul preotilor pentru a locui aici.

Pe strada din fata casei lor, lucrarile au fost intrerupte. De ani de zile, pe santierul din centrul istoric domneste aceeasi atmosfera: se sta.

Centrul istoric al Capitalei cuprinde aproape 60 de strazi si peste 500 de imbobile. Reabilitarea lui a fost promisa de toti primarii Capitalei.

Pe proiecte si studii s-au cheltuit milioane de euro. Abia in 2006 se semneaza un contract cu o firma spaniola pentru repararea a doar 16 strazi cuprinse in "zona pilot". 25 de milioane costa lucrarea si avea termen de finalizare la mijlocul lui 2008. Reabilitarea nu cuprindea si cladirile sau fatadele.

Un proiect maret al Primariei prevedea ca dupa strazi vor fi refacute fatadele. A ramas doar un proiect. Cam asa ar fi trebuit sa arate centrul istoric la final.

Apare o problema: sub pamant sunt gasite urmele vechiului oras. Vine insa repede rezolvare: acoperim totul cu sticla.

La inceputul lui 2008, gropi uriase gaseai in toata zona - pilot, iar muncitorii nu pareau dispusi sa le acopere prea curand. Cu toate acestea, Primaria pluseaza si arunca in joc alte 9,7 milioane de euro.

Lentoarea de pe santier este pusa pe seama arhelogilor. Fiecare zid descoperit trece prin mai multe etape de cercetare. Cu arheologi putini si fara o coordonare buna a lucrarilor, totul se blocheaza in centrul istoric.

Asadar, arheologii sunt de vina pentru felul in care arata centrul istoric. In 2008, primarul Oprescu, nemultumit de stadiul lucrarilor a reziliat contractul cu firma spaniola care lucra in centrul vechi. Angajeaza o alta firma doar pentru consultanta si managemnt in zona.

Pentru asta plateste 1, 6 milioane euro.

Noul consultant se pune pe treaba si ajunge in cele din urma la concluzia ca firma spaniola nu a facut mare lucru in centrul vechi. Pe majoritatea strazilor, stadiul lucrarilor este zero la suta.

Primaria a platit insa spaniolilor 9 milioane de euro, fara TVA, iar acum se judeca la Paris. Primaria le cere daune de 12 milioane de euro. Reprezentantii firmei spaniole, care intre timp si-a schimbat numele nu au vrut sa comenteze.

Cat costa sa faci din centrul Bucurestiului un al doilea Sibiu?

Are o suprafata cat trei malluri mari din Bucuresti, vad comercial mai bun decat orice alt magazin si un potential de profit enorm, dar arata inca precum o mahala interbelica, scrie si Ziarul Financiar.

Cu o investitie de 80-100 de milioane de euro, centrul istoric al Capitalei ar putea deveni si o importanta atractie turistica, insa intentiile de construire a unui "al doilea Sibiu" se lovesc de mai multe obstacole, iar lipsa banilor nu e cel mai important dintre ele.

Sibiul, care in 2007 a fost capitala culturala europeana si este in prezent unul dintre cele mai apreciate orase turistice din tara, a avut nevoie de investitii de circa 50 de milioane de euro pentru reabilitarea zonei istorice.

In Bucuresti lucrurile s-au imbunatatit in ultimii ani, afacerile s-au inmultit "ca ciupercile dupa ploaie", ploaie care insa ar fi bine sa nu te prinda pe o serie de strazi din centrul istoric, care amintesc de Paris, dar de cel din "Mizerabilii".

Un numar de 120 de baruri, restaurante si cafenele genereaza afaceri de 150 de milioane de euro pe an in punctul zero al capitalei, aproximativ cat au fost in 2010 vanzarile totale din mallul Cotroceni Park din Bucuresti, iar perspectivele comertului din zona ar putea indica cel putin dublarea sumei, in conditiile in care circa jumatate din cladiri sunt inca nerenovate.

Citeste mai mult pe www.zf.ro!