Desi la prima vedere pare o problema sociala, de fapt, imbunatatirea serviciilor sanitare nu doar ca poate salva milioane de vieti, ci si aduce profituri frumusele companiilor producatoare.

“Statisticile ONU arata ca adoptand programul global Obiectivul de Dezvoltare al Mileniului pentru faciltarea conditiilor de igiena in tarile sarace ne-ar ajuta sa economisim 66 miliarde de dolari, prin eficienta, productivitate, preintampinarea imbolnavirilor si a deceselor”, a declarat Sanjay Bhatnagar, CEO al WaterHealth International, furnizor de apa pentru centrele de purificare din statele dezvoltate, citat de BBC News Online.

„Fiecare dolar cheltuit pentru imbunatatirea serviciilor sanitare genereaza de noua ori mai mult profit”, spune Bhatnagar.

Pe scurt, o forta de munca bolnava este o forta de munca neproductiva. Atata timp cat oamenii de stiinta vor imbunatati serviciile medicale, precum si conditiile de igiena, mai ales in tarile sarace, vor ajuta la cresterea productivitatii globale.

Modernizarea serviciilor sanitare

De exemplu, modernizarea closetelor si a bailor din spatiile publice, care folosesc de 10 ori mai multa apa decat o gospodarie normala, este practic imposibila in statele slab-dezvoltate, cu acces redus la apa si la retele de canalizare. Asa ca cercetatorii lucreaza, alaturi de ingineri, la aplicarea know-how-ului in aceasta chestiune atat de urgenta. Unii dintre ei au venit chiar cu idei ingenioase.

De pilda, anul trecut, fundatia pe care o detine cofondatorul Microsoft, Bill Gates, ce-i poarta numele, a lansat proiectul "Reinventarea toaletelor", in care a investit 3,2 milioane de dolari. Gates ofera premii in bani inventatorilor care reusesc sa gandeasca un concept nou de toatelete si produse de igiena, care sa revolutioneze lumea.

Conditiile de aplicare sunt insa dure: toateletele trebuie sa fie igienice, sustenabile, ieftine din punct de vedere al productiei, dar si al mentenantei, capabile sa lucreze fara o conexiune neapara la retele de canalizare sau de electricitate. Pe scurt, ideale pentru tarile sarace, unde asemenea facilitati lipsesc cu desavarsire.

In urma cu doua luni, parintele Microsoft a acordat un premiu in valoare de 100.000 de dolari profesorului Michael Hoffmann, specializat in stiintele naturii si inginerie la Institutul Tehnologic din California, pentru ideea de obiecte sanitare hi-tech, care functioneaza pe baza de alimentare solara.

Un al doilea premiu, de data aceasta in valoare de 60.000 de dolari, a ajuns la Universitatea Loughborough din Marea Britanie. Bill Gates a recompensat profesorii englezi pentru ideea lor de a produce carbuni biologici, minerale si apa potabila din deseuri, folosind un proces pe care l-au numit „carbonizare hidrotermala continua”.

Cat costa inovatia

Desi solutiile propuse de oamenii de stiinta sunt, fara indoiala, unele inteligente, ele sunt si relativ complexe. „Cate dintre statele sarace isi vor putea permite sa investeasca in implementarea lor?”, se intreaba jurnalistii BBC.

„Este foarte bine ca cineva se gandeste sa investeasca in inovatii, dar uneori lucrurile de genul acesta sunt greu de pus in practica. Ramane, asadar, problema urmatoare: cum furnizam aceste servicii la un cost viabil popoarelor sarace?”, se intreaba si Erik Harvey, manager de software la asociatia de caritate WaterAid.

Insa Sohail Khan, profesor la Universitatea Loughborough din UK, specialist in infrastructuri sustenabile, considera ca: "Prototipurile vor fi intotdeauna scumpe, si asta pentru ca se afla in stagii experimentale. Costurile vor scadea pe masura trecerii timpului.”

„Hi-tech nu inseamna neaparat costuri mari”, adauga profesorul.

Loughborough sustine ca trecerea de la sistemele sanitare de colectare centralizata la unitatile independente, precum cele dezvoltate de catre el si echipa sa, va contribui la reducerea costurilor globale.