"Romania este in topul cresterii economice in Uniunea Europeana, dar in acelasi timp este si in topul saraciei. Asta imi spune mie ca actualul model de crestere nu lucreaza in interesul cetateanului si, prin urmare, nu este un model pe care sa il incurajam la nivelul Comisiei Europene", a declarat, miercuri, Filote cu ocazia prezentarii Raportului de tara pentru Romania, realizat de Comisia Europena, scrie Agerpres.

Mai mult, reprezentantul CE a mentionat faptul ca si competitivitatea economiei romanesti este bazata pe costuri mici, nu pe calitate, ceea ce inseamna salarii mici pentru angajati si astfel se explica ''paradoxul'' mentionat anterior.

In aceste conditii, Angela Filote a mentionat ca Romania are nevoie de relansarea investitiilor, pentru a rezolva aceste probleme, mai ales ca si incadrarea in tinta de deficit bugetar s-a realizat pe baza taierii cheltuielilor, nu pe cresterea investitiilor.

"Daca ne uitam la criteriul de deficit bugetar, unde Romania sta inca bine (spun ca sta bine inca, pentru ca la nivelul CE suntem ingrijorati de evolutiile viitoare), si acesta s-a bazat pe taierea cheltuielilor, nu pe incurajarea investitiilor", a precizat Filote.

Mai mult, potrivit acesteia, institutia pe care o reprezinta recomanda Romaniei ca masurile cu impact fiscal important sa nu mai fie luate in afara programarilor bugetare anuale.

Angela Filote a precizat ca Raportul de tara a fost elaborat de Comisia Europena si va fi urmat de un raspuns al Guvernului, Programul National de Reforma si prin Programul de Convergenta.

Institutul National de Statistica a anuntat, marti, ca Romania a avut un avans economic de 3,7%, in 2015, a patra cea mai mare crestere economcia din UE, dupa Suedia, Cehia si Slovacia.

Cu toate ca Romania consemneaza de cateva trimestre cresteri economice substantiale, plasandu-se pe primele locuri in UE la acest capitol, ministrul Finantelor declara recent ca o crestere economica peste potential este cea mai periculoasa pentru ca poate conduce la dezechilibre, avand in vedere ca intr-o astfel de situatie consumam mai mult decat producem.

"In practica, poate ca o economie nu reuseste sa combine acesti factori (factorii de crestere economica -n.r.) in mod optim, si atunci cresterea este sub potential sau peste potential. Cea peste potential este cea mai periculoasa, pentru ca asta inseamna ca noi consumam mai mult decat producem. In acest moment, Romania are mai degraba un deficit de oferta, iar reformele puse pe hartie si aflate in implementare de catre autoritati sunt de natura sa reduca acest deficit de oferta. Aceste reforme conduc la cresterea potentiala a tarii", a explicat Anca Dragu, citata de Agerpres.

Ea a reamintit ca Romania a mai avut astfel de probleme in perioada dinaintea crizei, iar acum este important ca autoritatile sa se concentreze pe reformele structurale necesare pentru cresterea potentialului economiei romanesti.

Anca Dragu: Investitiile publice raman insuficiente si ineficiente

Cresterea economica in Romania este sustenabila, avand in vedere ca, in 2015, investitiile au crescut cu 7,5%, peste consumul final, care a avansat cu doar 5,2%, insa investitiile publice raman insuficiente si ineficiente, iar pentru consolidarea situatiei economice este necesara continuarea reformelor structurale, sustine ministrul Finantelor Publice, Anca Dragu.

"In Romania, cresterea economica este sustenabila si se bazeaza pe investitii. Avem un ritm de crestere in zona investitiilor de 7,5% in 2015 si o majorare a consumului final de 5,2%, deci investitiile raman motorul in crestere. Ajustarea dezechilibrelor externe este preponderent structurala, structura exporturilor s-a imbunatatit indeosebi datorita exporturilor de medie si inalta tehnologie si, nu in ultimul rand, suntem constienti ca pentru mentinerea acestor tendinte pozitive si de crestere sustenabila avem nevoie de crestere sustenabila a PIB, avem nevoie de continuarea reformelor structurale", a declarat  ministrul Finantelor Publice, citat de Agerpres.

Potrivit acesteia, raportul CE ofera o evaluare corecta a economiei romanesti, dar exista si elemente care nu au fost surprinse in document.

"Consideram ca elementele surprinse de raport sunt corecte, este o evaluare lucida si corecta, dar anumite elemente nu pot fi inchise pe termen scurt, ci este nevoie de o perioada mai lunga pentru rezolvarea lor. In privinta conditiilor din piata muncii, raportul mentioneaza ca problemele persista. Este adevarat, le avem in vedere, dar solutionarea acestor probleme reprezinta o chestiune pe termen lung. Eficienta sistemului de protectie sociala si a celui de sanatate raman limitate, este adevarat, dar si acestea sunt obiective care se realizeaza pe termen lung", a mai spus Anca Dragu.

CE: Dezechilibrele bugetare s-au atenuat, dar veniturile fiscale sunt inca reduse

Pe de alta parte, in documentul CE se mentioneaza faptul ca dezechilibrele bugetare s-au atenuat treptat, in Romania, iar conditiile de finantare au fost stabile si favorabile si au sustinut investitiile straine. In schimb, raportul arata ca veniturile fiscale sunt relativ scazute, 31% - 32% din PIB, fata de media UE de 45% din PIB, dar componenta acestor venituri fiscale este una adecvata, avand in vedere ca la taxele si impozitele indirecte Romania este mult peste media UE, insa la impozite directe mult sub aceasta medie, a adaugat ministrul Finantelor.

In ceea ce priveste elementele care nu au fost cuprinse in Raport, ministrul Finantelor a mentionat faptul ca investitiile s-au redresat dupa scaderea din 2013 si se asteapta ca aceasta evolutie sa se mentina si chiar sa se imbunatateasca pe termen mediu.

"Investitiile publice se confrunta cu provocari considerabile in continuare. In tehnologie, investitiile sunt limitate, iar cele din infrastructura sunt si ineficiente si insuficiente", a explicat Anca Dragu, precizand ca se lucreaza constant la imbunatatirea situatiei in acest domeniu.

Totusi, seful de la Finante a subliniat faptul ca rata de investitii din Romania in 2015 a fost peste media UE, ceea ce arata sustenabilitatea acestui proces, dar pe baza sectorului privat si mai putin datorita sectorului public.