Un mix de masuri de eficientizare, extindere a bazei de contributori si transfer al unor venituri mai mari de la bugetul general ar permite Romaniei sa finanteze viitoare cresteri ale cheltuielilor din sanatate rezultate in urma procesului de imbatranire a populatiei si altor factori nedemografici, estimate de FMI, in lipsa altor reforme, la aproape 1,25% din PIB.

"De exemplu, cresterea bazei de contributori si a ratei contributiei ar asigura jumatate din cresterea din sistemul asigurarilor publice. Cererea ca cei cu venituri mai ridicate sa sustina un numar mai mare de membri de familie co-asigurati (inclusiv tineri care urmeaza cursurile de zi ale unei institutii de invatamant) ar ajuta suplimentar. Avand in vedere sistemul cotei unice, asta ar face statul social mai echitabil. Transferuri mai mari de la bugetul guvernamental general si asigurarile private ar putea fi folosite pentru acoperirea necesarului de finantare ramas", se arata in raportul FMI, scrie Mediafax.

Cresterea veniturilor la sistemul de sanatate se poate face din resurse publice, precum contributii si fonduri de la bugetul general, in timp ce resursele private includ asigurarea medicala privata si plati la plata serviciilor, de exemplu coplata.

Analiza expertilor FMI nu ia in calcul dezvoltarea sistemului privat de sanatate si impactul pe care acesta l-ar putea avea asupra necesarului de cheltuieli publice pe domeniu.

"In conditiile mentinerii actualelor politici, cheltuielile de sanatate vor creste ca procent din PIB in majoritatea statelor in urmatoarele decade. Sunt necesare reforme pentru a frana sau chiar elimina aceste cresteri. In unele tari cheltuielile ar urma sa creasca chiar si dupa adoptarea reformelor, astfel ca trebuie analizate toate optiunile privind modul in care se vor asigura aceste fonduri pe viitor", se arata in raportul FMI.

Expertii institutiei mentioneaza ca la nivelul UE asigurarile suplimentare de sanatate nu au o contributie majora la finantarea sistemelor de sanatate ale tarilor membre, situatie care reflecta, probabil, nivelul ridicat al calitatii serviciilor oferite in aceste state de sistemul public, construit pe sistem Bismarck sau Beveridge, care limiteaza atractivitatea asigurarilor private.

"S-ar putea ca acesta sa nu fie cazul Romaniei. Chiar daca si in Europa Centrala si de Est asigurarea voluntara suplimentara are doar un rol minor, ar putea fi dezvoltata pentru a aduce o contributie la finantare. Totusi, contributia asigurarilor voluntare va depinde de dimensiunea pachetului de servicii medicale de baza, situatie care ridica probleme legate de echitate", noteaza Fondul.

Expertii Fondului analizeaza mai multe optiuni pentru asigurarea unei finantari adecvate a cheltuielilor din sistemul public de sanatate in urmatoarele decenii.

In Romania, numarul persoanelor care beneficiaza de acoperirea sistemului de sanatate este dublu, fata de cel al contributorilor. Pensionarii cu venit lunar de peste 740 de lei si liber-profesionstii platesc doar contributia perceputa angjatului, de 5,5%. Un numar ridicat de persoane sunt excluse la plata contributiilor personale, intre care copii sub 18 ani, somerii (pentru care plateste statul), tineri de pana la 26 de ani care urmeaza cursurile de zi ale unei institutii de invatamant, veteranii de razboi, persoanele care primesc ajutoare sociale si cele angajate in sectorul agricol.

Printre optiunile de suplimentare a veniturilor, FMI analizeaza cresterea bazei de contributori si a ratei contributiei, masuri care ar trebui sa fie o prioritate pentru autoritati, dar si eventuale majorari de taxe.

Cresterea numarului de contributori se poate face prin includerea celor aproape doua milioane de persoane angajate dar care nu plateasc la sistemul de sanatate (mai ales in sectorul agricol), introducerea platii contributiilor de angajator in cazul liber-profesionistilor si extinderea platilor la unii coasigurati ai persoanelor cu venituri mari.

Contributia totala (angajat-angajator) la asigurarile de sanatate este de 10,7%, iar impozitul pe venit de 16%, niveluri scazute dupa standardele internationale, apreciaza expertii FMI.

"In timp ce cresterea acestor rate ar putea vea un impact negativ asupra gradului de formalizare a pietei muncii - adica ar putea incuraja munca la negru - aceasta ar trebui sa fie un motiv de ingrijorare mai redus pe orizontul de timp luat in discutie. Pe parcursul urmatoarelor doua sau mai multe decenii, este probabil ca economia Romaniei sa devina mai formalizata, odata cu dezvoltarea si integraraea in UE", se arata in raportul FMI.

Fondul analizeaza scenarii pentru cresterile de venit rezultate in urma unor majorari de un punct procentual aplicate ratelor contributiei la asigurarile de sanatate, cota unica si TVA.

Astfel, cresterea contributiei totale (angajat-angajator) la asigurarile de sanatate, de 10,7%, cu un punct procentual ar duce la venituri suplimentare usor peste un miliard de lei, aproape 0,2% din PIB. Actualele planuri ale Guvernului de a include toate sursele de venit ca venit taxabil ar adauga spori in continuare resursele.

Cota unica, de 16%, a adus anul trecut venituri de 20 de miliarde de lei, iar o majorare de 1 punct procentual ar genera inca 1,2 miliarde de lei.

Romania are TVA standard la 24% si doua rate reduse, de 9% si 5%, care se aplica cartilor, ziarelor, serviciilor hoteliere, medicamentelor si materialior de cosntructii. Cresterea VAT cu un punct procentual ar produce in plus aproximativ 2 miliarde de lei. Expertii FMI noteaza insa ca nivelul TVA din Romania este aproape de pragul maxim din UE, ceea ce sugereaza ca o astfel de masura nu este operabila.

O alta modalitate de crestere a veniturilor propusa de FMI este imbunatatirea eficientei colectarii taxelor, arata FMI.
Inainte de a lua in calcul cresterea cheltuielilor, Romania trebuie sa abordeze problema ineficientei din sistemul de sanatate. Ulterior, finantarea cresterii cheltuielilor din sistemul de sanatate pe parcursul urmatoarelor decenii reprezinta o provocare formidabila.

O revenire la nivelul total de dinaintea crizei in privinta contributiei la asigurarile de sanatate, de 14%, de la 10,7% in prezent, ar trebui sa fie considerata o prioritate si ar asigura o parte importanta a necesarului de majorare a cheltuielilor in urmatoarele decenii. Totodata, Romania s-ar putea baza mai mult pe venituri de la bugetul general, asa cum este cazul in multe alte tari.