Salariile si pensiile vor fi corectate inevitabil la cat poate sa duca economia

"Economia pana la urma se corecteaza, si salariil bugetare si pensiile vor fi corectate la cat poate economia sa duca. Este inevitabil acest lucru. Ce pot sa faca finantistii? Sa gaseasca finantare pentru deficit, dar corectia se face", a spus Isarescu.

El a explicat ca majorarea impozitelor va duce la reducerea veniturilor si la inflatie. "Corectia se poate face si netransparent, periculos, nedrept, numai prin inflatie, in diversele ei forme. Inflatia este de fapt un impozit, o taxa neprevazuta, care apare intr-o economie si o socitate. Trebuie sa o evitam", a aratat Isarescu.

Oficialul BNR a reamintit despre dificultatile pe care banca centrala le-a intampinat in reducerea inflatiei de la 7% la 4%. Autoritatile s-au angajat in negocierile cu FMI sa reduca cheltuielile publice, pentru a se incadra intr-un deficit de 6,8%, astfel incat salariile din sectorul bugetar ar urma sa scada cu 25%, iar pensiile cu 15%.

Ministrul Finantelor, Sebastian Vladescu, a declarat luni ca datoria publica va creste pana la finele anului viitor la aproximativ 40% din PIB, iar fara masurile suplimentare convenite cu FMI ar fi depasit, in 2011, 50% din PIB, de la circa 30% in prezent.

El a explicat ca pe deficitul de 6,8% din PIB convenit cu FMI statul trebuie sa imprumute bani noi, fara rostogolirea obligatiilor curente angajate, de 7,5-8 miliarde euro, ceea ce va urca datoria publica la 36-37% din PIB anul acesta si la 40% anul viitor.

In conditiile unui deficit prognozat de 9,1% din PIB, fara masuri suplimentare suma de finantat s-ar fi dus la 10,5-11 miliarde euro, iar in 2011, dupa o ajustare a deficitului de la 9 la 7%, la inca 8-9 miliarde euro.

Unii vor sa lasam deficite mari pentru iesirea din criza. Cu propunerile lor intram in criza

"Tindem spre un deficit de 9-10% din PIB, ceea ce inseamna 30% din cheltuieli. Adica dintr-o luna, bugetul poate acoperi cheltuielile doar pentru 20 de zile, iar pentru cele 10 zile ramase Guvernul este nevoit sa se imprumute", a explicat Mugur Isarescu.

"Unii spun: Lasati deficitele mari ca sa iesim din recesiune. (...) Cu multe din propunerile lor intram in criza, ne agravam situatia, nu iesim din criza. Riscam pur si simplu sa nu mai gasim fluxurile financiare care sa ne finanteze deficitele. Pur si simplu pietele nu mai au incredere si iti opresc finantarea, si atunci trebuie sa te corectezi dramatic", a spus Mugur Isarescu.

Autoritatile s-au angajat in negocierile cu FMI sa reduca cheltuielile publice, pentru a se incadra intr-un deficit de 6,8%, astfel incat salariile din sectorul bugetar ar urma sa scada cu 25%, iar pensiile cu 15%.

Pe de alta parte, in ceea ce priveste lupta cu inflatia, aceasta nu trebuie dusa numai de banca centrala, iar Guvernul are o anumita responsabilitate in aderarea la zona euro, a spus economistul-sef al BCR, Lucian Anghel, in cadrul aceluiasi seminar.

"Daca am fi avut structura zonei euro din punct de vedere al elementelor principale, respectiv produse alimentare, nealimentare si servicii, atunci inflatia ar fi mai mare decat in momentul de fata. (...) Sa convergem nu este neaparat un lucru care ar trebui sa ne bucure, ci ar trebui sa ne dea de gandit", a declarat Anghel.

Anghel a precizat ca inflatia este cumva si o oglinda a performantei unei economii. "In lupta cu inflatia nu trebuie lasata doar banca centrala. Daca dorim sa aderam la zona euro, Guvernul are o anumita responsabilitate. Este ca si cum am fi pe pista, intr-un avion care isi tureaza motoarele pentru a decola, dar apare o masina pe pista", a spus economistul.

El isi "doreste din suflet" ca adoptarea euro sa fie un element prioritar pentru Guvernul Romaniei. Cu toate acestea, "daca am fi avut structura zonei euro pe cosul de consum, inflatia in Romania ar fi fost mult mai mare. Convergenta spre zona euro ar trebui sa ne dea de gandit", a precizat Anghel.

Preturile de consum au crescut in aprilie cu 0,35% fata de martie, astfel ca inflatia anuala a urcat la 4,28%, ca urmare a deprecierii leului si scumpirii medicamentelor. BNR a revizuit in urcare prognoza de inflatie pentru acest an de la 3,5% la 3,7%.

Inflatia reprezinta unul dintre criteriile fixate in acordul de finantare externa semnat de Romania, in valoare de 20 miliarde de euro, si coordonat de Fondul Monetar International. Totodata, inflatia se numara printre criteriile de convergenta pe care Romania trebuie sa le indeplineasca pentru aderarea la zona euro.