"Aceia care au dobanzi fixe in contracte pentru creditele in lei vor plati in continuare aceleasi dobanzi. Insa, pentru cei mai multi, cei cu dobanzi variabile, se va face un schimb de benchmark. Euribor va lua locul ROBOR", a afirmat oficialul Groupe Société Générale, citat de Mediafax.

Cercel a aratat ca singura logica de transformare a creditelor in lei cu dobanzi variabile ar fi modificarea referintei, cu pastrarea marjelor fixe, ceea ce ar corespunde si cu realitatea de la acea data, intrucat arpopierea dobanzilor de cele din UE reprezinta una dintre conditionalitatile de aderare la zona euro.

Potrivit lui Claudiu Cercel, in primii sapte ani de la aderare, Romania s-a concentrat pe indeplinirea criteriilor nominale de convergenta, iar in urmatorii cinci ani autoritatile ar trebui sa vizeze convergenta reala.

Conversia creditelor ar putea sa dezavantajeze debitorii persoane fizice si juridice care au luat credite cu dobanda fixa si
sa ii avantajeze pe cei cu dobanzi variabile legate de piata.

Nivelul ROBOR a fost istoric peste rata Euribor, in principal pentru ca dobanda de politica monetara a Bancii Nationale a Romanei a fost cu mult peste cea stabilita de Banca Centrala Europeana.

ROBOR la 3 luni, cea mai folosita referinta utilizata de banci, a fost miercuri de 3,2%, in timp ce Euribor, pe aceeasi scadenta, a fost de 0,34%.

Desi adoptarea euro presupune si o apropiere a dobanzilor, un alt criteriu il reprezinta volatilitatea limitata a cursului de schimb. Pentru a evita iesiri masive de capital, mai ales intr-o economie dependenta de investitii straine directe, BNR va fi obligata sa ofere o prima de dobanda, ceea ce inseamna ca un anumit diferential se va pastra pana la momentul adoptarii euro, chiar daca BCE ar putea sa revina la dobanzi mai inalte in acest interval.

Cei mai avantajati vor fi romanii care au luat credite prin programul Prima Casa, cu garantii de stat, in lei, unde marja peste ROBOR este de aproximativ doua puncte procentuale. In varianta anterioara a programului Prima Casa, cand creditele acordate erau aproape in totalitate in euro, marja era de patru puncte procentuale peste Euribor la trei luni.

Romania a transmis Comisiei Europene noul program de convergenta, pentru perioada 2014-2017, anuntandu-i pe oficialii de la Bruxelles ca angajamentul de adoptare a monedei euro "va deveni un obiectiv realizabil si necesar" la data de 1 ianuarie 2019.

In acelasi timp, intr-un comunicat al Ministerului Finantelor se arata ca ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, a participat, marti, la reuniunea Consiliului ECOFIN si la reuniunea Consiliului Guvernatorilor Bancii Europene de Investitii, de la Bruxelles, unde a anuntat ca, pe baza progreselor realizate in privinta convergentei reale si nominale, a evolutiei reformelor structurale si a perspectivelor solide de crestere economica, Guvernul a stabilit 1 ianuarie 2019 ca data tinta pentru aderarea Romaniei la zona euro.

Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a declarat marti ca fixarea unui obiectiv ambitios precum aderarea la zona euro in 2019 ar putea avea efecte benefice, de mobilizare a tarii, dar presupune o buna intelegere a eforturilor din partea politicienilor, stabilirea unor termene intermediare clare si consens larg politic si social.

"Stabilirea obiectivului de intrare este o chestiune politica, nu depinde doar de BNR. Contribuim cu materiale, dar este o decizie politica. Parerea noastra este ca trebuie sa se faca cu un consens politic consistent (...) Personal nu am nimic impotriva tintelor ambitioase, dimpotriva, daca sunt in masura sa mobilizeze, nu sa descurajeze o tara, un popor, sunt binevenite", a afirmat guvernatorul BNR Mugur Isarescu, intrebat daca sustine data inscrisa in proiectul programului de convergenta.

Seful bancii centrale a evitat un raspuns transant, preferand sa repete ca un astfel de obiectiv presupune in primul rand un consens larg, in principal politic, dar si social, inclusiv din partea cultelor religioase, la fel cum s-a intamplat in 2000, cand se negocia aderarea la UE.