"Sa fiu sincer, desi oamenii de acolo sunt de treaba, nu au absolut nimic cu romanii. Apreciaza omul in functie de ce fel de om este si nu in functie de natia lui. Dar pur si simplu nu simt ca realizez cu ei aceeasi legatura. Asta poate fi dintr-o multitudine de cauze. Sufletul meu, prietenii mei, legaturile pe care le-am creat se afla tot aici. O sa vreau la un moment dat sa ma intorc. Nu zic ca e gresit daca cineva procedeaza altfel, bineinteles. Dar, deocamdata, Anglia are o economie extrem de puternica si ideal pentru mine ar fi ca, odata ce-mi inchei studiile (licenta, masterat, eventual un doctorat), sa lucrez acolo, sa castig bani (pentru ca - hai sa fim seriosi! - tuturor ne trebuie bani) si apoi sa ma intorc aici, in tara", ofteaza Ion Ambrinoc, cu ochii dupa ospatarul care trebuie sa aduca mititeii. 

Pana si mancarea il face sa ii fie dor de casa: la englezi, nu are gust, nu este deloc hranitoare si se vede de la o posta ca este plina de chimicale. 

"Am ajuns sa-mi iau de acasa borcane intregi de branza si de mamaliga doar ca sa am ceva bun de mancare. Eu zic asa: daca, dupa doua ore de la masa, mi se face iar foame si vad ca un trimestru la ei efectiv ma ingrasa, ceva este in neregula cu mancarea lor. Plastice, E-uri, organisme modificate genetic... tot ce se poate. Am avut cateva experiente - un articol nu poate cuprinde tot ce pot spune despre mancarea britanicilor. Am stat patru luni pe-acolo si m-am umplut de experiente", povesteste studentul. 

Ion Ambrinoc este un tanar din Ramnicu-Sarat, judetul Buzau, acum student in primul an la Facultatea de Matematica din cadrul "oxfordianului" University College. Cu capul pe umeri si, ocazional, "metalist", s-a orientat de mic, din clasa a saptea, catre matematica. Nu l-a obligat nimeni. E drept, mediul familial i-a fost si ii este cat se poate de propice, dar nu a resimtit nici cea mai neinsemnata constrangere. 

"Ambii parinti sunt profesori de liceu: mama de franceza, iar tata de matematica. El m-a sprijinit cand a vazut ca ma orientez pe domeniu. Nu am fost indreptat din familie catre matematica. Pur si simplu, cand s-a simtit ca pot, am fost ajutat", explica Ion.  De altfel, chiar si acum, la facultate, familia este alaturi de el: viata in Regatul Unit pune iute buzunarul in stare de imponderabilitate, iar Ion nu uita sa aminteasca, recunoscator, ajutorul de acasa. 

"Multe lucruri costa bani si, cand pleci cu 2000 de lire pe trimestru (trimestru de doua luni; avem trei trimestre), iar din banii astia peste 1000 se duc pe cazare si mai trebuie sa si mananci, trebuie sa iti dramuiesti bine banii si asta cam inveti. Eu am avut acum cateva luni si un ghinion: probleme cu dintii. S-a dus la banet pe treaba asta... As fi venit in Romania, dar nu mai dormisem de patru nopti", se crispeaza ramniceanul de amintirea chinurilor dentare produse de nervul rasculat.

Tot scumpe sunt si turismul, si transportul: studentul povesteste cum s-a incumetat la un tur al Londrei de 20 km, la sfarsitul caruia era "mort, copt si-ngropat", cu tot plumbul din lume turnat in picioare. Asta pe langa preturile naucitoare din zona. Totusi, isi aminteste ca a vizitat la un moment dat un oras din Scotia, unde a facut ochii mari la o expozitie dedicata formatiei AC/DC. 

Cititi continuarea reportajului pe www.mediafax.ro.