Initial, tranzitia catre un sistem cu un supraveghetor unic al bancilor din UE, sub umbrela BCE, era prevazuta pentru luna martie a anului viitor, fiind amanata ulterior pana in iulie.

Surse oficiale europene au afirmat insa pentru Bloomberg ca noul termen pentru trecerea la noul regim de supraveghere centralzat este finalul anului viitor, partial din cauza procedurilor de avizare dni Germania.

Ministrul german al Finantelor, Wolfgang Schaeuble, a declarat ca invinurea Germanei pentu intaziere este "o prostie".

"Legislatura gemana nu este de vina pentru vreo intarziere din Europa. Am anuntat din timp ca avem nevoie de ratificarea mecanismului unic de supraveghere printr-un proces legislativ", a afirmat Shauble joi seara la Luxemburg, dupa incheierea sedintei ministrilor Finantelor din zona euro.

Astfel, potrivit surselor citate, intarzierea ar fi cauzata partial de procedurile legislative din Germania, care limiteaza abilitatea Parlamentului European de a aviza proiectul. Camera inferioara a parlamentului german a aprobat mecanismul unic de supraveghere pe 13 iunie, iar votul din camera superioara este programat pentru 5 iulie.

Urmatoarea sesiune plenara a Parlamentului European va avea loc in perioada 1-4 iulie la Strasbourg. Membrii PE au indicat ca nu sunt dispusi sa discute proiectul inainte de avizul parlamentului German. Astfel, votul din PE ar putea fi amanat pana in luna septembrie.

Ulterior, legislatia europeana impune o perioada de tranzitie de cel putin un an, care va putea fi extinsa la discretia BCE. Daca Parlamentul European si statele membre UE vor prelungi negocierile privind legea rezolutiei bancare, sansele unor intarzieri solicitate de BCE cresc.

Asumarea rolului de supraveghetor bancar european de catre BCE va reprezenta un punct de cotitura pentru zona euro. Liderii europeni doresc implementarea urgenta a proiectului uniunii bancare, considerat esential pentru solutionarea crizei datoriilor de stat din zona euro.

Implementarea mecanismului unic de supraveghere ar putea totodata sa faciliteze functionarea unui nou sistem de sprijinire a bancilor aflate in dificultate, cu posibilitatea interventiei directe a Mecanismului European de Stabilitate, fondul de urgenta al zonei euro, cu resurse de 500 miliarde euro.

In ultimii trei ani, cinci state din zona euro au fost nevoite sa incheie acorduri de finantare externa cu partenerii europeni.