1. Piramida Caritas

Poate cele mai dureroase experiente din anii '90 au fost jocurile de tip piramidal. Caritas, Gerald, Mondoprosper, Delphin, SAFI, FNI, iata numai cateva nume carora le-au cazut victime milioane de romani. In 1991, in Romania a aparut schema Caritas, promovata de o companie din Cluj, detinuta de Ioan Stoica. A avut lipici la romani ca mierea si nici nu e de mirare: Caritas le promitea investitorilor ca vor primi si de opt ori suma depusa, in doar jumatate de an. Nu mai putin de 400.000 de oameni si-au depus acolo banii, unii dintre ei chiar economiile de-o viata. In total, Caritas a atras 1 miliard de dolari. Compania a intrat in faliment in 1994, avand datorii de aproape o jumatate de miliard de dolari. Ioan Stoica a fost condamnat la un an si jumatate dupa gratii.

2. Fondul Mutual al Oamenilor de Afaceri

Profitand de lipsa reglementarilor de pe piata fondurilor mutuale de investitii, Fondul Mutual al Oamenilor de Afaceri, administrat de SAFI, a luat nastere in 1993 si a atras nu mai putin de 220.000 de investitori. In momentul colapsului, peste 70 de milioane de dolari au disparut ca si cum n-ar fi existat vreodata, dupa ce a fost interzisa introducerea randamentelor viitoare pentru investitii curente, ceea ce crestea valoarea unitatii de fond. Cine a fost perspicace si si-a retras banii inainte ca SAFI sa devina istorie a primit bineinteles acest pret umflat. Restul investitorilor au putut, o vreme, sa-si recupereze lunar cate 5% din investitie sau si-au putut achizitiona mobila de acesti bani. In 1998, FMOA a devenit fond inchis de investitii cu capital de risc si s-a transformat in Fondul Oamenilor de Afaceri. Din 1998 titlurile de participare s-au transformat in actiuni cu valoare nominala, care din 2000 sunt tranzactionate pe piata Rasdaq.

3. "Dormi linistit, FNI lucreaza pentru tine!"

Fondul National de Investitii a luat nastere in 1995, fiind administrat de SOV Invest. Ca sa va faceti o idee, in 1997, randamentele FNI erau de peste 200%, in timp ce inflatia era de 150%, iar dobanzile bancare treceau putin peste 50%. Asadar, dobanzile practicate de FNI la depozite erau de patru ori mai mari decat cele ale bancilor. Cu toate acestea, contractul de garantare a investitiilor, semnat cu CEC, a "adormit" ratiunea celor care si-au depus banii la FNI, desi in presa apareau semne de intrebare daca nu cumva schimbarea regulilor pe piata investitiilor nu va avea acelasi rezultat ca in cazul FMOA. Sub sloganul "Dormi linistit, FNI lucreaza pentru tine", mai mult de 300.000 de romani au investit timp de 5 ani in fond, o treime dintre ei depunand banii in ultimul an, chiar inainte de colaps. Desi instanta le-a dat castig de cauza pagubitilor, acestia nu si-au recuperat banii nici pana in ziua de azi. Presedinta FNI, Ioana Maria Vlas, a fost condamnata in 2009 la 10 ani de inchisoare. In acelasi an, directorul FNI, Nicolae Popa, a primit 15 ani de inchisoare, fiind arestat de Interpol la Jakarta. Sorin Ovidiu Vantu, cel care a infiintat SOV Invest, a ramas curat.

4. Tunul de la CFR

Adevarate tunuri au avut loc si la bugetul statului. Cel mai cunoscut, poate, cazul Mihai Necolaiciuc, care in perioada 2000-2003, in calitate de director general al Companiei Nationale a Cailor Ferate Romane (CNCFR), a facut ilegal cheltuieli cu titlu de investitii fara a avea aprobarea Adunarii Generale a Actionarilor. Necolaiciuc a cumparat produse la preturi supraevaluate, prejudiciul fiind estimat la peste 1.700 de miliarde de lei vechi. El a fost retinut anul trecut de FBI in Statele Unite, pentru sedere ilegala, procurorii anticoruptie avand nu mai putin de 25 de dosare in care este vizat Necolaiciuc.

5. Terenurile discordiei, din Baneasa

In sfarsit, sefii institutelor de cercetare agricola de la Popesti Leordeni si de la Baneasa acuza autoritatile ca incurajeaza mafia imobiliara. Agentia Domeniilor Statului a cedat pamanturi valoroase, pe care se afla acum livezi, unor proprietari care nici macar nu aveau acte pe ele, desi autoritatile ar fi putut sa le dea actiuni la Fondul Proprietatea. Cea mai dorita statiune de cercetare, cea din Baneasa, a pierdut astfel jumatate din terenul pe care l-a detinut.
Statiunea pomicola de la Baneasa a ramas in total fara 34 din cele 61 de hectare de livada. Pamantul se afla chiar la iesirea din Capitala, langa DN1. Sindicalistii de la Academia de Stiinte Agricole spun ca din 2002 incoace cele 66 statiuni de cercetare ale Romaniei au acum mai putin de jumatate din pamanturi. Pe scurt, au 34.000 de hectare din 59.000.

De terenurile din Baneasa se leaga si numele altor miliardari romani: Puiu Popoviciu si Gigi Becali. In cazul Popoviciu este vorba despre 224 de hectare in zona Baneasa: un loc in care investitorii au simtit ca se pot face bani multi. Terenul apartine Universitatii de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara, dar a fost concesionat, in 2001, societatii Baneasa Investement. Procurorii spun ca terenul a fost evaluat la valoarea de 1 dolar/mp, in timp ce valoarea de piata de la acea data era de aproximativ 150 euro/mp. Cel care ar fi castigat din aceasta afacere este Puiu Popoviciu. Procurorii precizeaza ca omul de afaceri controla Baneasa Investement, insa la actionariat apar mai multe firme, niciuna pe numele lui.

Si Gigi Becali a fost luat la intrebari de autoritati pentru un schimb de terenuri facut in 1999 cu Armata. Atunci el a dat cateva hectare in Stefanestii de Jos pentru altele in Baneasa - Pipera. Acuzatiile procurorilor se bazeaza pe un raport al Ministerului Apararii. In acesta se afirma ca, in timp ce in Baneasa metrul patrat de pamant se vindea cu 20-25 de dolari, la Stefanesti pretul era de 6-7 dolari. Diferenta de pret ar fi fost de aproximativ 3,3 milioane de dolari in favoarea lui Becali.

Ce alte tepe si fraude crezi ca merita sa fie mentionate? Scrie in sectiunea "Comentarii" de mai jos!