Isărescu a făcut apel la soluţii alternative de mediere. De cealaltă parte, avocaţii specializaţi în litigii bancare susţin că în tribunale, juriştii băncilor sunt într-un adevărat război cu împrumutaţii.

La conferinţa care promovează rezolvarea litigiilor bancare prin Centrul de Soluţionare Alternativă, Mugur Isărescu a declarat indirect că procesele numeroase ale băncilor sunt decontate tot de clienţi, dar de cei bun-platnici.

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR: “Costurile cu litigiile apasă pe ambele părţi şi dacă vrem să avem costuri ale creditelor mai scăzute, dobânzi mai scăzute, comisioane mai scăzute, trebuie să ne gândim şi la aceste costuri. Bancherii nu trebuie nici ei să fie încăpăţânaţi, să-şi reducă şi ei costurile de judecată.”

Vedeți aici discursul integral al guvernatorului BNR.

Avocaţii specializaţi în litigii bancare susţin că vorbele guvernatorului sunt în zadar.

Gheorghe Piperea, avocat specializat în litigii bancare: “E a 15-a ieşire de acest fel. În realitate, în procese, în relaţiile concrete dintre bănci şi oameni nu numai că nu există compromis, nu numai că nu au fost îndulcite relaţiile, dimpotrivă s-a întins coarda la maxim.”

Urmăriți aici interviul integral cu avocatul Gheorghe Piperea.

În timp ce guvernatorul militează pentru Centrul de Soluţionare Alternativă a Litigiilor, o instituţie înfiinţată anul trecut care până acum a reuşit să rezolve 40 de cazuri, majoritatea de clauze abuzive la credite în lei şi euro, avocaţii mizează pe noua decizie a Curţii Europene de Justiţie. Aceştia spun că oamenii pot obţine mai mult, chiar dacă procesele durează şi costă.

Curtea Europeană de Justiţie a dat, pe 20 septembrie, o soluţie într-un caz din România, în care a arătat că banca ar fi trebuit să furnizeze împrumutatului informaţii suficiente că să decidă prudent.

Gheorghe Piperea, avocat specializat în litigii bancare: “S-a încălcat unul dintre cele mai importante principii în materie de credite riscante: nu au fost avertizaţi oamenii. Cei de la CJUE în speţă Andriciuc au spus - nu te obligă nimeni să prevezi imprevizibilul, pentru că nu avea cum nimeni să ştie că se va supraevalua francul. Dar aveai obligaţia ca banca în momentul în care a apărut acel risc să avertizezi public.”

Hotărârea Curţii Europene este obligatorie pentru instanţele din Europa şi a stârnit optimism în toate ţările expuse la aceste credite în monede exotice, cele mai aprinse dezbateri fiind în Franţa, Spania şi Croaţia.

În intantele româneşti s-au obţinut până acum mai multe decizii definitive de îngheţare a cursului, iar mii de dosare sunt încă în proces pentru Legea dării în plată.