Potrivit Profit.ro, aceasta este cea mai mare operațiune repo de după 2013.

Mișcarea BNR este menită să îmbunătățească condițiile de lichiditate din piață și să ducă la scăderea ratelor pe termen scurt, după ce și în ședința de marți au fost creșteri pe toate scadențele ratelor ROBOR.

Indicele ROBOR la 3 luni a atins nivelul de 1,8%, cel mai mare din noiembrie 2014 până în prezent, potrivit datelor publicate marţi de BNR.

ROBOR la 3 luni este indicatorul principal în funcţie de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei. Indicatorul a mai atins nivelul de 1,8% în 25 noiembrie 2014. În 25 octombrie 2016, indicele avea valoarea de 0,69%.

Acesta a crescut accelerat din data de 18 septembrie, când a atins nivelul de 1%. Vineri, indicele a atins pragul de 1,58%, iar luni 1,71%.

Totodată, indicele ROBOR la 6 luni a crescut până la nivelul de 1,89%, cel mai mare nivel din 7 ianuarie 2015 (1,92%) până în prezent. Şi acest indicator a crescut accelerat în ultimele zile, atingând nivelul de 1,69% vineri şi 1,78% luni.

ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii pentru creditele în lei acordate pe piaţa interbancară, iar creşterea acestui indicator va duce la un avans al ratelor în cazul creditelor în lei.

BNR scade dobânzile cu care creditează bancile

Consiliul de Administraţie al BNR a decis totodată menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la 1,75% pe an, corelată cu ”îngustarea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităţilor permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară”.

”Îngustarea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităţilor permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la +/- 1,25 puncte procentuale de la +/- 1,50. Astfel, începând cu 4 octombrie 2017, rata dobânzii pentru facilitatea de depozit creşte la 0,50 la sută, iar rata dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) se reduce la 3,00 la sută”, se arată în comunicatul BNR.

Banca centrală împrumută băncile care au nevoie de lichidităţi la dobânda-cheie de 1,75% pe an, prin licitaţii repo, iar coridorul simetric la care se situează dobânzile facilităţilor permanente este în prezent de +/-1,25%.

Astfel, băncile cu exces de lichidităţi primesc pentru depozitele ţinute la BNR o dobândă de 0,5% pe an, iar pentru finanţarea prin intermediul facilităţii de credit (credit Lombard), băncile plătesc Băncii Naţionale o dobândă de 3% pe an.

În acest fel, băncile comerciale primesc o dobândă mai mare atunci când depozitează excesul de lichiditate la BNR și plătesc o dobândă mai mică atunci când se împrumută de la banca centrală. Decizia este menită să elibereze mai multă lichiditate în piață și să tempereze creșterea ROBOR.

Ministrul Finanțelor: Este o problemă de lichiditate în piață

Ministrul Finanţelor, Ionuţ Mişa, care a avut o întâlnire cu reprezentanți ai BNR în această dimineață, a declarat că avansul accelerat al indicelui ROBOR din ultimele zile este legată de probleme de lichiditate în piață.

Mişa a declarat că această evoluţie arată probleme de lichiditate la nivelul pieţei, în condiţiile în care gradul de colectare a Fiscului a crescut.

”Există probleme de lichiditate în piaţă. (...) Au avut influenţă şi încasările Ministerului Finanţelor. Fiscul a atins un grad mai mare de colectare (...), încasările fiscale au crescut. Nu este unicul motiv, este eronat să credem că, dacă cresc încasările bugetare, o să creasca ROBORul. (...) Există instrumente pe care BNR le are la dispoziţie pentru reglarea lichidităţii”, a afirmat Mişa, potrivit News.ro.

Ministrul a subliniat că obiectivul întâlnirii de marţi, cu reprezentanţii BNR, a fost o împletire mai bună a politicilor fiscale cu politica monetară a băncii centrale pentru ”a preîntâmpina alte probleme”.

În plus, ministrul a precizat ca statul va colecta de la companiile pe care le controlează 1,2 miliarde de lei sub formă de dividende speciale. Până în prezent, au fost încasate 525 milioane lei, potrivit lui Mişa.

Analiștii consideră că această lipsă de lichiditate în piață a fost generată chiar de stat, care se împrumută tot mai mult pentru a-și acoperi nevoia de finanțare, lăsând astfel băncile fără bani. Prin urmare, băncile se împrumută mai scump între ele, ceea ce majorează indicele ROBOR. Mai mult, Guvernul a colectat și dividendele în avans de la companii.

Ionuţ Dumitru, economist şef Raiffeisen Bank: ”În ultima perioadă, foarte multe companii de stat au plătit dividende la buget, foarte mari, în încercarea Guvernului de a mai strânge ceva venituri la buget. Deci banii pe care companiile de stat îi aveau în conturile bancare până acum s-au dus în conturile Ministerului de Finanţe.”

Referindu-se la creşterea accelerată a indicelui ROBOR, premierul Mihai Tudose a declarat, vineri, că probabil ”colegii” de la BNR au fost puţin plecaţi de acasă, pentru că era rolul băncii naţionale să intervină.

”Cred că colegii noştri, ai românilor sau care ar fi trebuit să fie colegii românilor de la BNR au fost puţin plecaţi de acasă, fiindcă ăsta era rolul BNR - să nu lase să crească şi să nu lase nişte actori să se joace pe această temă”, a afirmat premierul, citat de News.ro.

El a spus că nu a discutat cu guvernatorul Mugur Isărescu, dar că este posibil să aibă o discuţie în această săptămână.

”Nu am avut o discuţie cu guvernatorul şi s-ar putea să am o discuţie săptămâna viitoare, pentru că chiar vreau să îl întreb pe guvernator dacă domnul Vasilescu chiar reprezintă BNR când iese cu declaraţii. Dacă vorbeşte în nume propriu, e problema domniei lui, dar să-şi pună tricou pe care să scrie privat. Dacă iese în tricou cu BNR, avem altă discuţie. Dar măcar să ştim: mai e Banca Naţională a României sau e o structură de zei care se ocupă de propria lor existenţă, foarte bună de altfel”, a mai declarat premierul.

Evoluţia dobânzilor pe piaţa monetară este de obicei corelată cu evoluţia randamentelor la titlurile de stat. Dobânzile interbancare au scăzut puternic anul trecut, iar ROBOR la 3 luni a înregistrat în septembrie şi în octombrie 2016 un nivel minim istoric de 0,68% pe an.

Dobânzile au reintrat pe o traiectorie ascendentă de la fnalul lunii octombrie 2016, chiar dacă s-au oprit, o lungă perioadă, între 0,8% şi 0,9%, pentru ROBOR la 3 luni.