Scutul antiracheta, criticat la intalnirea NATO de la Bucuresti. Parlamentar francez: "Prietenii nostri americani au incercat sa ne atraga intr-un razboi al stelelor"
Reprezentantii Frantei, ai Rusiei si Ucrainei au criticat, sambata, la reuniunea comisiei pentru aparare si securitate a AP NATO, amplasarea scutului antiracheta in tarile europene si au ridicat intrebari asupra eficacitatii acestuia. Spre exemplu, reprezentantul Ucrainei si-a manifestat suspiciunea ca ei 150 de militari americani care vor stationa la Deveselu ar putea reprezenta o amenintare pentru tarile din jur.
Parlamentarul francez, Jean Michel Boucheron, a ridicat problema eficacitatii defensive a scutului antiracheta ale carui elemente vor fi amplasate si la Deveselu, afirmand ca acest sistem nu va intercepta decat o patrime din rachetele clasice. Interventia lui Boucheron a urmat unei prezentari pe care secretarul de stat pentru afaceri europene la MAE, Bogan Aurescu, o facut-o asupra scutului antiracheta.
Parlamentarul francez si-a exprimat indoieli fata de eficacitatea sistemului antiracheta, afirmand ca, mai ales in contextul crizei economice, sumele alocate scutului ar fi putut fi directionate catre alte mijloace militare, care, in opinia lui, ar avea o capacitate ofensiva mai mare. "Daca ar exista riscul ca Iranul sa ne atace, ar fi un raspuns nuclear din partea noastra. Nu interceptarea conteaza, ci capacitatea de a reactiona. Prietenii nostri americani au incercat sa ne atraga intr-un «razboi al stelelor»", a spus Boucheron.
Loic Bouvard, presedintele Delegatiei franceze la NATO a declarat, ulterior, referindu-se la interventia lui Jean-Michel Boucheron privind sistemul antiracheta, ca este vorba despre o opinie personala, care nu reprezinta opinia partii franceze.
Raspunsul lui Aurescu a fost ca sistemul antiracheta nu este unul ofensiv, ci defensiv si face parte din noua conceptie a NATO, de aparare colectiva.
Secretarul de stat roman a fost, ulterior, intrebat de un oficial rus, Azarov, daca Romania considera ca sistemul de aparare antiracheta este unul european sau doar o parte a celui american si daca Romania a avut acordul tuturor statelor membre ale NATO pentru semnarea Acordului cu SUA pentru amplasarea scutului. Raspunsul lui Aurescu a fost ca decizia de amplasarea scutului la Deveselu a fost transparenta, Romania informand Rusia despre aceasta hotarare.
Secretarul de stat roman a mai afirmat ca suspiciunea nu poate caracteriza relatia dintre Rusia si NATO, Alianta considerand Rusia ca un partener si nu ca o amenintare sau un inamic.
Si reprezentantul Ucrainei la AP NATO, a intrebat daca si pana la ce nivel Romania s-a consultat cu tarile vecine atunci cand a decis amplasarea scutului antiracheta pe teritoriul sau. In plus, parlamentaraul ucrainean a intrebat daca prezenta soldatilor americani la Deveselu nu va constitui cumva o amenintare pentru tarile din jur si care vor fi implicatiile amplasarii scutului asupra regiunii Marii Negre.
Aurescu a precizat ca Romania a anuntat Ucraina despre amplasarea scutului si a afirmat ca soldatii americani care vor fi prezenti la Devesul nu vor reprezenta un pericol pentru echilibrul de la Marea Neagra, in conditiile in care in alte locuri din regiune, cum ar fi Crimeea, apartinand de Ucraina, sunt detasate trupe rusesti mai numeroase.
Oficialul roman a spus ca, desi Ucraina si-a exprimat, initial, interesul in colaborarea in sistemul antiracheta, si-a schimbat opinia, tatonand Rusia pentru o eventuala conlucrare cu sistemul de aparare similar al Moscovei.
Secretarul asistent adjunct al Departamentului Apararii al SUA, Bradley Roberts, a subliniat ca scutul antiracheta cu baze in Polonia si Romania nu va fi eficient, de exemplu, impotriva unor eventuale atacuri nucleare din Iran.
Citeste si