În ultimele trei luni din 2017, PIB-ul a crescut în ritm anual cu 2,6% în Uniunea Europeană şi cu 2,7% în zona euro, după un avans de 2,7% în perioada iulie-septembrie 2017 în ambele zone.

Datele Eurostat arată, însă, că ritmul de creştere a economiei româneşti a încetinit în trimestrul patru 2017, până la 7%, după un avans de 8,5% în precedentele trei luni, scrie Agerpres.

Totodată, România a înregistrat un avans trimestrial de 0,6% în trimestrul patru din 2017, după o expansiune de 2,4% în perioada iulie-septembrie 2017.

Cele mai mari creşteri din UE în perioada octombrie-decembrie 2017 s-au înregistrat în România (7%), Slovenia (6,2%), Estonia (5,3%) şi Cehia (5,2%). Nu s-au raportat scăderi ale PIB-ului în UE în trimestrul patru din 2017 comparativ cu perioada similară din 2016.

De asemenea, în trimestrul patru din 2017 comparativ cu precedentele trei luni, PIB-ul zonei euro şi cel al Uniunii Europene au urcat cu 0,6%, după un avans de 0,7% în perioada iulie-septembrie 2017.

Cel mai semnificativ avans trimestrial din UE în ultimele trei luni din 2017 s-a înregistrat în Estonia (2,2%), Slovenia (2%) şi Lituania (1,4%) iar cel mai redus ritm de creştere a fost raportat în Grecia şi Croaţia (ambele cu 0,1%), Italia şi Letonia (ambele cu 0,3%). Nu s-au raportat scăderi ale PIB-ului în UE în trimestrul patru din 2017 comparativ cu cu precedentele trei luni.

Conform datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), creşterea economică înregistrată de România în ultimul trimestru din 2017, comparativ cu trimestrul anterior, a fost, în termeni reali, mai mare cu 0,6%, iar faţă de acelaşi trimestru din anul 2016, Produsul Intern Brut a urcat cu 6,9% pe seria brută şi cu 7% pe seria ajustată sezonier.

De asemenea, datele INS arată că PIB-ul estimat pentru anul 2017 a fost de 856,351 miliarde de lei preţuri curente, în creştere - în termeni reali - cu 7% faţă de anul 2016.

"La creşterea PIB, în anul 2017 faţă de anul 2016, au contribuit aproape toate ramurile economiei, contribuţii pozitive mai importante având următoarele: industria (+1,9%), cu o pondere de 24,2% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a majorat cu 8,0%; comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (+1,6%), cu o pondere de 18,7% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 8,4%; agricultura, silvicultura şi pescuitul (+0,7%), cu o pondere mai redusă la formarea PIB (4,4%), dar care a înregistrat o creştere semnificativă a volumului de activitate (18,3%)", potrivit INS.

INS menţionează că, din punctul de vedere al utilizării PIB, creşterea s-a datorat, în principal: cheltuielii pentru consum final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 10,3% contribuind cu 6,4% la creşterea PIB; formării brute de capital fix, cu o contribuţie de +1,2%, consecinţă a creşterii cu 5,4% a volumului său.

O contribuţie negativă importantă la creşterea PIB a avut-o exportul net (-0,8%), consecinţă a urcării cu 9,5% a volumului exporturilor de bunuri şi servicii, corelată cu o creştere mai mare a volumului importurilor de bunuri şi servicii, cu 11,1%.