Faţă de trimestrul III din 2017, în ultimele trei luni ale anului economia României a crescut cu 0,6%.

"În anul 2017, Produsul intern brut a crescut, comparativ cu anul 2016, cu 7,0%. Produsul intern brut în trimestrul IV 2017 a fost, în termeni reali, mai mare cu 0,6% comparativ cu trimestrul III 2017. Faţă de acelaşi trimestru din anul 2016, Produsul intern brut a înregistrat o creştere cu 6,9% pe seria brută şi de 7,0% pe seria ajustată sezonier", se precizează în comunicatul INS.

Banca Mondială a anunţat, recent, că se aşteaptă ca România să raporteze pentru 2017 o creştere a PIB de 6,4%, faţă de 4,4%, previzionată în iunie.

Şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit de la 4,2% la 5,5%, estimările privind evoluţia economiei româneşti în 2017, în raportul "World Economic Outlook", publicat pe 10 octombrie.

Analiști: Boom-ul economic este îngrijorător

România, economia europeană cu cel mai puternic ritm de creştere graţie unui consum viguros, neglijează investiţiile şi se pregăteşte pentru consecinţe dificile, avertizează analiştii, informează AFP, preluată de Agerpres.

"Creşterea economică nu este întotdeauna sinonimă cu dezvoltarea. Economia românească a crescut prin îndatorare, fără a construi niciun nou kilometru de autostradă", spune analistul Cristian Paun.

Miercuri urmează să fie date publicităţii primele estimări privind evoluţia Produsului Intern Brut în 2017. Analiştii mizează pe o creştere spectaculoasă cuprinsă între 6% şi 7%, după un avans de 8,6% în primele trei trimestre, ceea ce ar face din România campioană europeană după creşterea economică.

Însă în loc să felicite ţara cu cel mai slab nivel de viaţă din UE, după Bulgaria, instituţiile internaţionale şi-au înmulţit avertismentele.

"Principalul motor al creşterii a fost consumul gospodăriilor, stimulat de scăderile de taxe şi majorările salariale. Investiţiile publice sunt în scădere pentru al doilea an consecutiv", a subliniat Comisia Europeană.

Aceasta în condiţiile în care necesităţile unei ţări cu 20 de milioane de locuitori sunt enorme în termeni de echipamente de sănătate, educaţie şi transport. România are doar 550 de kilometri de autostrăzi şi o reţea feroviară degradată, trenurile circulând în medie cu o viteză de 44 de km/h, faţă de 78 km/h în 1990.

"Niciun ban nu a fost cheltuit în 2017 pentru achiziţionarea de material rulant, în timp ce căile ferate nu au fost modernizate decât pe distanţe foarte scurte. Situaţia va fi şi mai dramatică în 2018 deoarece bugetele au fost din nou diminuate", afirmă Viorel Istrate, liderul sindicatului Federaţia Naţională Feroviară Mişcare Comercial.

Instituţiile internaţionale şi-au înmulţit avertismentele

Noul prim-ministru social-democrat Viorica Dancilă a promis construcţia a 350 de kilometri de noi autostrăzi până în 2020.

La venirea sa la putere, în luna decembrie 2016, majoritatea de stânga a adoptat mai multe majorări salariale în sectorul public şi majorarea prestaţiilor sociale.

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a lansat un avertisment faţă de creşterea deficitelor ca urmare a acestor majorări a cheltuielilor, evocând spectrul unei supraîncălziri a economiei.

Rata anuală a inflaţiei a ajuns la 3,3% în luna decembrie 2017, cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani. "Tendinţa se va menţine în 2018", a avertizat Matteo Patrone, director regional BERD pentru România şi Bulgaria.

"Guvernul s-a înşelat crezând că producţia locală va merge pas la pas cu cererea", a subliniat Cristian Păun, în condiţiile în care românii au cumpărat în special bunuri importate. În consecinţă, deficitul comercial a crescut cu o treime în 2017 până la aproape 13 miliarde euro.

În pofida disparităţilor mari între oraşe şi sate, românii se pot bucura de o dublare a salariului minim între 2013 şi 2017, de la 700 până la 1.450 de lei (157 la 319 euro). Însă productivitatea nu a crescut la fel de mult, ceea ce a afectat competitivitatea companiilor, susţin angajatorii.

România a cunoscut o euforie similară în 2007-2008, înainte de a traversa o gravă recesiune. Urmarea a fost o cură dură de austeritate cu tăieri de salarii de 25% şi un ajutor de urgenţă din partea FMI şi UE.

"Dacă ne uităm la creşterea economică din ultimii 25 de ani vedem o foarte mare volatilitate: perioade de expansiune susţinută urmate de prăbuşiri la fel de spectaculoase", spune Cristian Păun.