"Taierile de taxe propuse vor trebui analizate cu grija pentru o mai buna intelegere a modalitatii in care pot fi atinse obiectivele de deficit fiscal. FMI este pregatit sa discute propunerile cu Guvernul", a declarat un purtator de cuvant al FMI, raspunzand unei intrebari pe tema masurilor incluse in proiectul de Cod Fiscal si daca acestea ar putea periclita acordul de imprumut dintre Romania si FMI. 

Proiectul noului Cod Fiscal, prezentat miercurea trecuta de Guvern, include, printre altele, reducerea, incepand cu anul viitor, a TVA cu patru procentuale, de la 24% la 20%, nivelul TVA pentru carne, peste, legume si fructe produse alimentare de baza urmand sa scada la 9%, reducerea, tot de anul viitor, a accizelor la carburanti si alcool, eliminarea impozitului pe constructiile speciale si a impozitului de 16% pe veniturile din dividende, precum si reducerea cotei unice de impozitare de la 16% la 14% din ianuarie 2019. 

Misiunea de evaluare a FMI, aflata la Bucuresti intre 27 ianuarie si 9 februarie pentru consultari si a treia evaluare a acordului stand-by cu Romania, "a fost informata despre intentia autoritatilor de a reduce, pe viitor, rata TVA si nivelul accizelor," a mentionat purtatorul de cuvant al FMI. Potrivit Fondului, Guvernul Romaniei si-a reiterat sprijinul pentru programul convenit cu FMI si UE. 

Masurile de relaxare fiscala propuse prin noul Cod Fiscal vor duce la neincasarea unor venituri bugetare de peste 37 miliarde lei in patru ani, insa jumatate din suma va fi recuperata pe baza efectului pozitiv care va fi inregistrat in economie, potrivit estimarilor Guvernului. 

Scenariul publicat in nota de fundamentare a proiectul de Cod Fiscal arata un impact negativ brut de 16,4 milliarde lei in 2016, din care cea mai mare parte, respectiv 11,5 miliarde lei, va proveni din scaderea TVA. Tot pentru anul viitor, Guvernul se asteapta la o scadere a incasarilor din accize cu 2,8 miliarde lei, ca urmare directa a reducerii nivelului de accizare propus pentru benzina, motorina, bere si bauturi alcoolice, precum si al eliminarii accizelor la cafea, blanuri si bijuterii, concomitent cu o devansare a calendarului de crestere a accizelor la tutun. 

Eliminarea impozitului pe constructiile speciale (taxa pe stalp) va duce la un minus bugetar de mai mult de 1 miliard de lei. Intr-o alta prezentare a masurilor fiscale propuse, efectul brut al masurii se cifreaza la 1,6 miliarde lei. 

Guvernul estimeaza ca in urma masurilor aplicate vor fi recuperate in urmatorii trei ani venituri de 16,67miliarde lei, din care 9,45 miliarde lei in 2016, 3,75 miliarde lei in 2017 si 3,47 miliarde lei in 2018.  De asemenea, autoritatile estimeaza un plus de crestere economica din masurile de relaxare fiscala fata de prognozele actuale de 1,7 puncte procentuale in 2016, 0,6 puncte in 2017, 0,7 puncte in 2018 si 0,5 puncte in 2019.  Potrivit acestui scenariu si estimarilor oficiale, Romania ar urma sa inregistreze o crestere economica de 4,7% anul viitor, 3,9% in 2017 si 4,2% in 2018. 

Presedintele Klaus Iohannis a afirmat joi ca are mari semne de intrebare privind reducerile fiscale anuntate de Guvernul Ponta, precizand ca Executivul nu a spus cum va gestiona aceste reduceri de impozite si taxe. 

Tot joi, ministrul Finantelor, Darius Valcov, a declarat ca reducerea impozitelor si taxelor va putea fi aplicata prin inghetarea chelutielilor bugetare in 2016 la nivelul din acest an, iar din 2017 circa 40% din impactul bugetar al cresterii PIB va merge spre relaxare fiscala si 60% spre cheltuieli bugetare.

Potrivit acestuia, golul de venituri estimat pentru 2016 din reducerile programate la TVA si accize si eliminarea taxei pe stalp si a impozitului pe veniturile din dividende va fi acoperit din impactul pozitiv al cresterii economice asupra veniturilor bugetare. 

Vineri, premierul Victor Ponta a spus ca ia in calcul inclusiv angajarea raspunderii Guvernului pe Codul Fiscal, daca acesta va fi blocat in Parlament si risca sa nu fie adoptat in circuitul legislativ in aceasta sesiune parlamentara. El a aratat ca, din punctul sau de vedere, pana la sfarsitul sesiunii parlamentare in curs trebuie sa fie adoptat Codul Fiscal si Codul de procedura fiscala, pentru ca sa existe sase luni de pregatire a implementarii. 

Romania are in derulare un acord stand-by de 2 miliarde de euro cu FMI, care expira i septembrie si pe care autoritatile l-au tratat ca avand caracter preventiv, fara sa acceseze fonduri pana in prezent. Scopul intelegerii este de a proteja economia romaneasca de eventuale socuri pe pietele financiare si de a ajuta la reducerea costurilor de finantare.  Acordul, care este insotit de un imprumut in valoare tot de 2 miliarde de euro cu Uniunea Europeana, a fost semnat in septembrie 2013, fiind al treilea program de creditare pe care Romania l-a negociat cu partenerii internationali din 2009.  Potrivit estimarilor ministrului Finantelor, este "foarte probabil" ca acordul cu FMI nu se va prelungi.

Intrebat, joi, daca Guvernul a primit acordul FMI pentru masurile anuntate in proiectul de Cod Fiscal, Valcov a replicat ca nu a cerut acordul Fondului, argumentand ca noul Cod Fiscal intra in vigoare de la 1 ianuarie 2016.  Actualul acord cu FMI si Comisia Europeana se incheie in luna septembrie a acestui an.  Guvernul nu a ajuns la un acord cu FMI si CE la ultima misiune de evaluare, cele doua institutii cerand cresterea abrupta a pretului la gaze pentru populatie si CET-uri din aprilie si restructurarea masiva a companiilor energetice Hunedoara si Oltenia.